În ciuda însemnătății simbolice a evenimentului, Piața 1 Decembrie din Botoșani a rămas aproape goală, astăzi dimineață, la parada organizată cu ocazia Zilei Imnului Național. Prezența publicului a fost extrem de redusă, o posibilă explicație fiind modificarea repetată a locului desfășurării ceremoniei. Dacă în anii trecuți aceasta avea loc pe Bulevardul Mihai Eminescu, în apropierea Muzeului Județean de istorie, sau în Piața Tricolorului, de pe strada Cuza Vodă, de această dată autoritățile au ales Centrul Vechi al orașului.
Atmosfera a fost una reținută – șefii județului, oficialitățile locale, câțiva șefi de instituții, un număr mic de spectatori și efectivele militare prezente pentru defilare. Elementul care a ieșit totuși în evidență a fost prestația artistică a corului de copii al Bisericii Militare, format din elevi ai Liceului de Artă „Ștefan Luchian”, care au interpretat imnul național într-o manieră aparte, emoționantă.
Ceremonia a început la ora 10:00, cu întâmpinarea oficialităților, urmată de salutul drapelului de luptă și rugăciunea de binecuvântare pentru poporul român, oficiată de preotul militar. Colonelul (r) Sergiu Balanovici a susținut o alocuțiune despre simbolistica versurilor din „Deșteaptă-te, române!”, oferind context istoric și cultural. Momentul solemn al intonării Imnului Național a fost marcat de întreaga asistență și de corul de copii al Bisericii Militare, constituit din elevi ai Liceului de artă „Ștefan Luchian”.
Finalul festivității a fost rezervat defilării detașamentului de onoare, format din trei plutoane ale unităților militare U.M. 01251 și U.M. 01189 Botoșani, Inspectoratul de Jandarmi Județean și Inspectoratul pentru Situații de Urgență Botoșani.
România a adoptat oficial imnul „Deșteaptă-te, române!” imediat după Revoluția din 1989, prin Constituția din 1991, consolidată ulterior prin Legea de revizuire nr. 429/2003. Documentul fundamental al statului român stipulează, în Articolul 12, că acest imn este unul dintre simbolurile naționale, alături de drapelul tricolor, stema țării și sigiliul statului.
Imnul Național este mai mult decât o piesă muzicală – este o mărturie vie a identității noastre, a rezistenței în fața opresiunii și a visului de libertate. De-a lungul istoriei, a fost prezent în tranșee, în exil, pe stadioane sau în săli de concerte, oriunde românii și-au afirmat spiritul și demnitatea.
„Este de datoria fiecărui cetățean să păstreze vie această moștenire și să o transmită cu respect generațiilor viitoare”, a subliniat prefectul județului, Dan Nechifor.