Un raport al Expert Forum (EFOR) analizează stadiul de implementare al programului de investiții Anghel Saligny. Programul a fost impus de guvernul Câțu, motiv pentru care USR a ieșit de la guvernare în septembrie 2021.
Useriștii au acuzat atunci că programul este un continuator al PNDL-ului din vremea guvernelor Dragnea, un program făcut cu dedicație pentru primarii din partidele de la putere.
Conform raportului EFOR, problemele sesizate la PNDL 1 și 2 sunt prezente și la programul Anghel Saligny, cu lipsa datelor, netransparență, neraportarea stadiului lucrărilor în proiecte și discrepanțe majore între stadiul lucrărilor și valoarea deconturilor.
Și acuza cu programe dedicate pentru primari se confirmă, marea majoritate a proiectelor au fost obținut de primari PSD și PNL, foarte puține sau zero proiecte având primari UDMR, USR, AUR, Reper sau independenți.
Din totalul de 4945 de proiecte încheiate de primării și consilii județene pe programul Salingny, 4357 au fost atribuite la primari/președinți de consilii județene de la PSD sau PNL.
Noutatea la Anghel Saligny este supracontractarea făcută de autoritățile locale și faptul că guvernul nu va putea plăti toate proiectele. ”Cert este că Guvernul nu poate plăti pentru toate proiectele, mai ales că din motive politice au fost aprobate foarte multe, fără a exista în mod evident și bugetul pentru a le plăti, ceea ce este o practică foarte veche în administraţia română. Și este evident că o parte dintre aceste proiecte nu vor fi finalizate în condiții optime sau chiar se vor degrada – costul unor calcule politice care nu au legătură cu realitatea bugetară”, notează EFOR în raport.
Principalele concluzii din raportul EFOR sunt:
- Până la 30 iunie 2025, valoarea totală a proiectelor aprobate în cadrul programului pentru infrastructură a ajuns la 53 miliarde lei, din care 45,8 miliarde au fost contractați, iar 19,5 miliarde de lei au fost deja decontați.
- Din aproape 5000 de proiecte aprobate, doar 187 au fost finalizate (3.7%) din 2021 până în 2025
- 1546 de proiecte nu au în baza de date nici o menţiune privind stadiul de execuţie (e cu declaraţia beneficiarului); practic despre o treime din proiecte nu se știe nimic din 2021
- Există discrepanțe majore între stadiul declarat de beneficiari și deconturile efectuate: în unele cazuri, se declară un grad de implementare mare, dar fără plăți efectuate.
- Dintre cele despre care se știe ceva, în 970 (20%) nu a fost făcut nici un decont financiar; adică, teoretic, nu s-au cheltuit bani (deşi e posibil să se fi făcut lucrări pe spezele contractorului)
- Invers, există proiecte cu stadiu fizic declarat 5-6%, dar care au decontat toți banii
- Bucureştiul a primit aproape 2% din banii Saligny, deşi acesta avea menirea “să scoată din noroi” localităţile mai sărace, nu capitala care e peste media UE ca PIB/cap de locuitor
La nivel național, s-a decontat în medie 43% din valoarea contractată, însă absorbția variază semnificativ între județe. La acest capitol Botoșani stă bine, fiind printre județele care au deconturi.
Cea mai bună absorbție, raportat la suma contractată, este la nivelul județelor Argeș (61%), Iași (59%), Galați (56%), Giurgiu, Vâlcea, Botoșani (55%).
La cealaltă extremă, sub o treime, se află Tulcea (29%), Caraș Severin (27%), Brașov (25%), Covasna (24%) și București, cu 11%.
Și la capitolul firme care execută proiecte stăm bine, firma botoșăneană Cornell’s Floor fiind printre campionii naționali, cu 60 de proiecte la care a câștigat execuția. Este depășită doar de Danlin XXL din județul Neamț, care are 68 de proiecte, însă suma care trebuie încasată de Cornell’s Floor o depășește cu mult pe cea a firmei din Neamț, la valoarea lucrărilor firma din Botoșani fiind pe unul din primele locuri pe țară, dacă nu chiar pe primul. Valoarea contractată ca executant de firma respectivă este de 806.537.573 lei.
Practic, 75% din programul Anghel Saligny pentru județul Botoșani a fost făcut cu Cornell’s Floor, care mai are lucrări și în alte șase județe.
Evident că o astfel de implicare nu avea cum să rămână fără urmări pentru Marcel Bîrsan, administratorul Cornell’s Floor. După scandalul din 2015, în urma căruia a fost condamnat Florin Țurcanu, pe atunci președinte al CJ Botoșani, în prezent Bârsan este sub control judiciar în urma unei anchete DNA și îi este interzis de a desfășura activități de administrator al firmei după ce a fost reținut împreună cu trei primari din județ (Verginel Gireadă, Dan Oloeriu, Eugen Nechiță) acuzați de luare de mită, unii în formă continuată.
Dar acest gen de anchete sunt rare în cadrul programului Saligny tocmai din lipsa de date și transparență pe timpul derulării proiectelor, nimeni nu știe ce și cum se întâmplă, stadiul real lucrărilor și nici mecanisme de control nu prea au fost stabilite sau puse în practică.
Pentru a evita acest gen de probleme, țările care au vrut chiar să facă ceva prin programele naționale de dezvoltare, nu doar să dea bani la primari și președinți de consilii județene, au implementat măsuri foarte stricte. La polonezi, de exemplu, proiectele din programe naționale și proiectele europene au exact aceleași cerințe și condiții. În primul rînd, pentru a îndemna primarii să acceseze fonduri europene, nu guvernamentale, și apoi pentru a evita problemele gen Saligny de la noi.
„Prezentăm stadiul la zi al programului Saligny, o mare puşculiţă guvernamentală de alimentat primari pentru păstrarea căreia PSD ameninţă cu ruperea coaliţiei. Tot ca să se conserve programul şi să nu se pună întrebări deranjante despre el (cum ar fi, este eficient? Cât se fură?) a dat Câţu afară USR de la guvernare în 2021. Mica ironie e că azi PNL e la fel de îndrăgostit de Saligny ca şi PSD, deşi are un prim-ministru care vrea să-l reformeze. (…) E bine să ştiţi toate astea ca să înţelegeţi pentru ce mize fac scandal în coaliţie PSD şi, parţial, PNL”, scrie pe Facebook Sorin Ioniță, președintele Expert Forum.
