O asistentă medicală de la Spitalul Județean „Mavromati” din Botoșani a fost trimisă în judecată de DNA cu acord de recunoaștere a vinovăției pentru fapte ce au tulburat imaginea sistemului medical local.
Potrivit rechizitoriului, în mai 2022, asistenta Raluca Froicu fi dat 7.000 de lei către asistenta-șefă de la Secția Boli Infecțioase adulți, Mirela Titiliuc. Scopul a fost de a-i asigura acesteia promovarea la examenul de definitivare pe post.
Ea este acuzată de cumpărare de influență și dare de mită. DNA a propus o pedeapsă de doi ani și două luni de închisoare, cu suspendare sub supraveghere pe o perioadă de trei ani, datorită acordului de recunoaștere.
Context și semnificații locale
Cazul nu este unul simplu: pune sub semnul întrebării modul în care se fac angajările în sistemul sanitar botoșănean și transparența procedurilor de promovare în posturi importante din spitale publice.
Dosarul a ajuns în atenţia publică pe 13 decembrie 2023. Atunci procurorii DNA au efectuat 92 de percheziții în județele Botoșani și Iași. Au fost vizate inclusiv sediile unor instituții publice și ale unui partid politic.
Potrivit DNA, infracțiunile de corupție s-au desfășurat în perioada 2018-2023, implicând angajaţi din spital. Ancheta a dezvăluit că, deși era criză de personal, concursurile de angajare se organizau doar când existau persoane dispuse să plătească pentru posturi.
Tariful cerut pentru o angajare aproape s-a dublat în patru ani, ajungând la 8.000 de euro de persoană. De atunci mai mulţi inculpaţi au încheiat acorduri de recunoaştere a vinovăţiei.
De ce e important
Încredere publică subminată. Astfel de scandaluri afectează imaginea instituțiilor medicale locale și încrederea pacienților în personalul medical. Faptul că suma a fost negociată și plătită cu scopul explicit de a obține un avantaj în carieră arată cât de grav poate fi compromis sistemul de stat.
Acordul de recunoaștere reduce povara procesuală, dar și semnificația pedepsei. Un semnal că astfel de cazuri pot fi gestionate „pe cale amiabilă”, ceea ce poate genera nemulțumiri.
Cadrul legal și analogii naționale
Legea penală prevede pedepse aspre pentru cei care dau sau primesc mită. În cazul de față, instanța va avea de cântărit gravitatea faptei, poziția de influență și precedentul pe care îl creează.
La nivel național, în ultimii ani, au mai existat cazuri în care cadre medicale sau angajați din sectorul public au fost sancționați pentru trafic de influență sau mită, ceea ce arată că problema nu este izolată: sistemul public este vulnerabil la corupție, mai ales acolo unde verificările și supravegherea sunt slabe.
O lecție dură pentru viitor
Acest caz este în primul rând o lecție dureroasă: responsabilitatea angajării corecte, a concursurilor transparente și a integrității profesionale nu sunt “opționale” — e vorba de credibilitatea întregii instituții de sănătate.
Cât despre cei trimiși în judecată, recunoașterea vinovăției poate reduce o eventuală pedeapsă, dar nu șterge fapta — și nici nu reface încrederea celor care ar trebui să se simtă protejați în spitalele publice.
