După aproape patru decenii de muncă și selecții genetice, specialiștii de la Stațiunea de Cercetare Popăuți au reușit o performanță care pare desprinsă dintr-un basm. Au obținut o varietate de oaie Karakul cu lână roz naturală, o premieră mondială ce ar putea schimba viitorul industriei textile de lux.
România ar putea intra pe harta mondială a inovațiilor zootehnice. Iar centrul acestei povești științifice este chiar la Botoșani. Noua varietate, denumită provizoriu „Karakul Roz de Botoșani”, nu este rezultatul vreunui tratament chimic sau al unei vopsiri artificiale, ci al unei mutații genetice naturale, stabilizate prin selecție controlată. „Pentru a obține această linie a durat între 3 și 5 generații. Din produșii rezultați am selectat exemplarele cu cele mai bune însușiri. Linia roz are mai multe nuanțe — de la deschis la cărămiziu — și toate sunt naturale”, a explicat inginerul zootehnist Daniel Nechifor, unul dintre cercetătorii care au lucrat la proiect.
O poveste științifică începută înainte de Revoluție
Totul a început în anii ’80, când cercetătorii de la Popăuți au pornit un program ambițios: adaptarea rasei uzbece Karakul la condițiile din Moldova. Prin încrucișări succesive cu Țurcana neagră, o rasă autohtonă extrem de rezistentă, s-a obținut o linie complet nouă, unică în lume. „Prima dată am omologat liniile neagră și brumarie în 1988, apoi maro în 2010 și sură în 2018. Acum lucrăm la culorile roz și alb, care sperăm să fie omologate oficial în 2026. Dacă reușim, România va avea o rasă cu șase linii colorate. O performanță unică în Europa”, a declarat Ionică Nechifor, directorul Stațiunii de Cercetare Popăuți.
Cercetătorii spun că noua varietate are un profil genetic de 85% Karakul și 15% Țurcană. O combinație care a permis obținerea culorii pastelate și a unei blăni deosebit de fine, ideale pentru confecții premium.
Rozul care ar putea cuceri piața mondială
În halele de la Popăuți, cercetătorii privesc cu mândrie pelicelele roz pal ale noilor miei. În funcție de proporția fibrelor albe și maro, blana capătă o nuanță mai deschisă sau mai intensă. „Am îmbunătățit mult finețea buclelor și luciul fibrei. Blănița roz este potrivită pentru pălării, jachete sau accesorii de lux. Culoarea este foarte apreciată, mai ales în moda feminină. Avem deja parteneriate cu un atelier care va realiza primele confecții”, a mai spus Ionică Nechifor, arătând mostrele de blană roz cu un zâmbet de satisfacție profesională. Acesta spune că acum mai este nevoie doar ca un comitet ştiinţific ce poate fi alcătuit prin ordin de ministru, pentru ca omologarea oii Karakul roz să fie oficializată.
Ambianța din laboratorul de la Popăuți e o combinație de știință și emoție. Cercetătorii discută despre „nuanțe pastelate”, „tipuri de buclaj” și „finețe texturală”. Dar în priviri se citește bucuria simplă a unei reușite istorice.
De la visul vechilor cercetători la brand de țară
Cei care au lucrat în stațiune înainte de Revoluție spun că ideea unei linii colorate de Karakul a existat dintotdeauna, dar lipsa resurselor a întârziat visul. „Erau preocupări încă dinainte de 1989 pentru o varietate mai exotică, mai colorată. Acum, visul lor se împlinește. Până să ajungi la culoare, e nevoie de generații întregi de selecții și observații”, a spus un fost cercetător, emoționat de reușita actualei echipe.
Oaia karakul roz, mândria botoșănenilor
Botoşănenii privesc cu uimire și mândrie exemplarele cu blană roz. „Eu am avut oi, am purtat cojoace, blănuri. Dar una roz, naturală, n-am văzut! Ar fi frumoasă tare!”, a spus o botoşăneancă, zâmbind larg. Într-un colț de Moldova unde tradiția se împletește cu inovația, cercetătorii botoșăneni au reușit să aducă știința zootehniei la nivel de artă.
„Karakul roz de Botoșani” ar putea deveni, în doar câțiva ani, cel mai colorat simbol al cercetării românești. Specialiștii speră ca omologarea din 2026 să transforme această linie într-un produs de export recunoscut la nivel european. „Rozul este noul negru în zootehnie”, glumesc cercetătorii botoșăneni, dar în spatele zâmbetului se ascunde o realitate serioasă. O descoperire care ar putea schimba fața industriei textile românești și ar aduce din nou Botoșaniul pe harta mondială a inovației.
