Coaliția a ajuns marți la consens pentru reforma administraţiei – cu eliminarea a 10% din posturile ocupate -, după ce analizele privind finanțele țării au arătat că bugetul pentru 2026 nu se poate încadra altfel în ținta de deficit asumată, a declarat marți seara Kelemen Hunor.
Săptămâna viitoare, proiectul urmează să intre în primă lectură la Guvern, întrucât fără această reformă nu se poate face legea bugetului din 2026, a mai explicat liderul UDMR:
”Nu s-au înţeles cele două partide mari. Ăsta este adevărul. Eu nu pot să mă ascund după degete şi să spun că de fapt s-au înţeles, dar nu s-a putut. Nu s-au înţeles. Unii au vrut să taie din posturile ocupate şi vacante, alţii au vrut doar din cheltuieli, din anvelopa salarială şi nu s-au întâlnit cele două viziuni. Astăzi am discutat şi Cseke a prezentat ultima variantă, inclusiv pe administraţia centrală. Mâine, poimâine va fi pus în text de lege şi trimite către toţi liderii coaliţiei. Săptămâna viitoare discutăm şi trebuie să intre în prima lectură în şedinţa de guvern. Nu are de ales guvernul, să vină în faţa Parlamentului, asumând răspunderea sau venind cu un proiect de lege, chiar nu contează, altfel nu poţi să faci legea bugetului, asta este discuţia”.
”A rămas 10%, aşa va fi propunerea lui Cseke, 10% din posturile efectiv ocupate, atât din administraţia centrală cât şi din administraţia locală”.
”Altfel n-ai cum să construieşti bugetul anul viitor. A fost un blocaj şi este un blocaj de două luni şi jumătate. Nu putem să ne ascundem după degete”, a subliniat liderul UDMR.
O reducere cu 10% echivalează cu disponibilizarea a 13.000 de angajați, din 1.655 primării
Calculele realizate de autorități arată că reducerea cu 10% a posturilor ocupate se translatează în disponibilizarea a aproximativ 13.000 de angajați, din 1.655 primării.
Impactul măsurii ar fi anul viitor de aproximativ 300 de milioane de euro.
La aproximativ 10% reducere efectivă de personal la posturile ocupate, ar însemna ca din numărul total de posturi, să existe o diminuare de aproximativ 40%, ca să existe efect asupra numărului de posturi efectiv ocupate. Ceea ce înseamnă că în jumătate din unitățile administrative din România, ar trebui făcute reduceri de personal, iar jumătate nu au nicio problemă, pentru că și-au calculat personalul de așa natură încât funcționează relativ eficient.
Harta disponibilizărilor din administrația locală
Guvernul a efectuat pe variantele de aproximativ 10% și 15% reducere efectivă de personal, adică total posturi ocupate. Mai jos este harta pe varianta de 10%:
Galați, Argeș și Sălaj sunt județele cele mai afectate. Mai jos este cazul județului Galați, cu reducerile de posturi ocupate, în funcție de variante 40% și 45%, în numere reale:
“Voi face tot ceea ce este posibil să-mi fac datoria de premier”
Dacă legislaţia referitoare la reformarea administrației centrale și locale nu va fi adoptată în luna noiembrie, aceasta nu va fi implementată înainte de adoptarea bugetului, iar România „nu mai are ce împărţi”, întrucât banii pentru cheltuielile acestora sunt luați din împrumuturi, a explicat premierul Ilie Bolojan.
”Dacă nu vom adopta legislaţia care să facă reforma în administraţia centrală şi cea locală în luna noiembrie, nu mai putem să punem în practică această legislaţie înainte de buget. Şi voi face tot ceea ce este posibil să-mi fac datoria de premier pentru ţara noastră, explicând o dată în coaliţie, de două ori, în aşa fel încât să-i conving pe colegii noştri că dacă facem şedinţe de partid e bine să le facem şi să vedem bun, nu avem bani, da? Să propui tot felul de soluţii cum repartizezi banii pe care nu îi ai, pe care îi împrumuţi cu nişte dobânzi enorme care ne duc în situaţia în care ne duc, asta ştie să facă toată lumea. Dar cum faci economii, să ştiţi că nu e mare entuziasm”, a declarat Ilie Bolojan, duminică, la Digi 24, citat de News.ro.
El a mai precizat că dacă anul viitor România nu ar mai lua niciun împrumut, atunci nu va putea să plătească salariile din sectorul public în 2026.
”Am discutat, de exemplu, de mai multe ori, ne trebuie bani pentru a cofinanţa proiectele din administraţia locală. Perfect. Ne mai trebuie bani pentru asta. Am spus deschis hai să vedem ce economii putem face şi eu sunt de acord că toate economiile pe care le facem să le ducem acolo, pentru că şi eu vreau să susţinem investiţiile. Credeţi că a venit cineva care să-mi spună cum se fac economiile? Deci lucrurile astea nu se fac foarte comod şi dacă cineva are nişte soluţii foarte bune, să vină să le anunţe şi dacă sunt fezabile, poate să-şi asume orice fel de poziţie. Dar v-am spus, noi nu mai avem ce împărţi, pentru că banii îi împrumutăm. Creditele pe care le ia România într-un an sunt de 30 de miliarde de euro, adică 150 de miliarde de lei. Atât este şi valoarea tuturor salariilor din sectorul public. Deci dacă în anul viitor, să spunem, România n-ar mai lua niciun fel de împrumut în cursul lui 2026, nu îşi poate plăti niciun salariu. Atât de serioasă este situaţia”, a mai spus Ilie Bolojan.
