Rata abandonului şcolar din România a fost şi rămâne una dintre cele mai mari din Uniunea Europeană, la fel ca şi rata de sărăcie în ocupare, arată datele Eurostat, prelucrate de Monitorul Social, proiect al Friedrich-Ebert-Stiftung România.
Potrivit sursei citate, cele mai afectate sunt regiunile Sud-Est, Sud-Muntenia şi Centru. În judeţele care formează Regiunea su-Est, rata de părăsire timpurie a educaţiei este de aproape trei ori mai mare decât media Uniunii Europene.
Rata abandonului şcolar este de 16,8%
Potrivit Monitorului Social, rata abandonului şcolar prematur din România a rămas relativ constantă în ultimii ani. Astfel, dacă în anul 2013 17% dintre românii între 18 şi 24 de ani figurau că au părăsit prematur educaţia, această proporţie a ajuns la 16,8% în 2024. În acest timp, media europeană a scăzut de la 11% la 9,4%. Spania, singura ţară care avea în 2015 o rată a abandonului şcolar mai mare decât România, a reuşit să îndrepte această situaţie, ajungând de la 20% abandon şcolar prematur în 2015, la 13% în 2024.
„În toate regiunile României, cu excepţia Bucureştiului şi a Regiunii de Vest, rata abandonului şcolar depăşeşte media Uniunii Europene, conform datelor din 2024. În regiunea Sud-Est, rata de părăsire timpurie a educaţiei este extrem de ridicată, de 26%, de aproape trei ori mai mare decât media UE27. Regiunea de Sud-Est cuprinde şase judeţe: Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Tulcea şi Vrancea. Rata abandonului şcolar este mult peste media europeană şi în regiunea Centru, unde atinge 21% dintre tinerii de 18-24 de ani, precum şi în regiunea Sud-Muntenia, unde se situează la 19%. Mai mult, ratele de abandon şcolar au rămas relativ constante în ultimii 10 ani”, precizează sursa citată.
Rată redusă în Nord-Est
Aceeaşi sursă menţionează că singura regiune unde s-a înregistrat o reducere moderată a ratei de abandon este regiunea Nord-Est, unde abandonul şcolar a scăzut de la 25% în 2015 la 16% în 2024.
„Persistenţa ratelor ridicate de abandon şcolar, în pofida numeroaselor dezbateri şi iniţiative publice, reflectă eficienţa limitată a intervenţiilor statului în acest domeniu”, subliniază aceeaşi sursă.
Conform Monitorului Social, dinamica ratei abandonului şcolar prematur este „strâns corelată cu rata de sărăcie în ocupare” în România, adică procentul din populaţia ocupată care „câştigă prin muncă sub pragul lunar de sărăcie”.
„În România, rata sărăciei în ocupare este de aproximativ 10,9%, una dintre cele mai mari din Uniunea Europeană şi mai ridicată decât media europeană de 8,5%. Părăsirea timpurie a educaţiei conduce deseori la neintegrarea pe piaţa muncii, ceea ce înseamnă că tinerii care nu au fost susţinuţi să îşi finalizeze studiile riscă să rămână afectaţi de sărăcie de-a lungul vieţii”, arată Monitoul Social.
Cercetările arată că mulţi dintre cei care abandonează şcoala riscă să nu mai muncească deloc în mediul formal. Sondajul EU-LFS despre sărăcia în muncă arată că jumătate dintre românii între 18 şi 24 de ani care au părăsit timpuriu educaţia lucrează sau sunt în căutarea unui loc de muncă, în timp ce cealaltă jumătate nu lucrează pentru moment şi nici nu plănuiesc să caute un loc de muncă, ceea ce adânceşte şi mai mult ciclul sărăciei.
