România digitalizează pe hârtie, dar rămâne blocată în practică. Noul buletin electronic cu cip, prezentat ca un pas esențial spre modernizarea serviciilor publice, a scos la iveală încă o problemă tipic românească: instituțiile nu au tehnologia necesară pentru a-l citi.
Aproape 900.000 de români dețin deja cartea electronică de identitate, dar mulți se lovesc de o situație absurdă — adresa de domiciliu nu mai e tipărită pe card, iar instituțiile care ar trebui să o verifice nu au cititoare și nici aplicații compatibile.Ministerul Afacerilor Interne recunoaște oficial nemulțumirile și explică faptul că tranziția la noile standarde digitale se desfășoară cu dificultate.
De ce nu mai apare adresa pe cardul cu cip
Noul buletin electronic, de dimensiunea unui card bancar, include standarde ridicate de securitate și un certificat pentru semnătura electronică avansată emis de MAI, stocat direct pe cip. În mod intenționat, adresa de domiciliu nu mai este tipărită. Autoritățile justifică decizia prin protejarea datelor personale: afișarea adresei putea expune cetățenii la furt de identitate, hărțuire sau utilizarea abuzivă a datelor.
În plus, adresa se schimbă mult mai des decât alte informații, iar actualizarea ei electronică, fără emiterea unui nou document, este considerată un avantaj major. Problema apare însă în punctul în care instituțiile trebuie să citească aceste date – și nu pot.
MAI confirmă: instituțiile nu sunt pregătite pentru CEI
Într-un răspuns pentru HotNews, Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor (DGEP) admite că lipsa infrastructurii necesare este una dintre cele mai frecvente probleme reclamate de cetățeni. Fără cititoare de carduri și fără aplicații compatibile, instituțiile nu pot verifica adresa de pe cip. Situația afectează atât serviciile publice, cât și operatorii privați: bănci, brokeri, companii de telecomunicații sau furnizori de utilități.
MAI spune că a primit numeroase sesizări atât de la cetățeni, cât și de la instituții care nu se pot adapta la noul format al actului de identitate. În astfel de cazuri, DGEP susține că a trimis „mesaje de responsabilizare”, atenționând instituțiile să nu transfere sarcinile lor asupra cetățenilor.
Soluții provizorii pentru dovedirea domiciliului
Pentru a nu bloca accesul la servicii esențiale, MAI a pus la dispoziție câteva soluții alternative până când instituțiile își vor moderniza infrastructura:
Certificatul electronic de domiciliu, eliberat online prin platforma HUB MAI. Poate fi descărcat direct, fără deplasare la ghișeu și fără cititor de carduri.
Aplicația pentru mobil „RO CEI Reader”, care permite citirea datelor de pe cip și generarea unui PDF cu acordul utilizatorului.
Certificatul de domiciliu eliberat fizic de Evidența Populației.
Aplicația mobilă are însă propriile probleme. Recenziile din Google Play arată numeroase erori de autentificare și dificultăți în citirea datelor. Un utilizator reclamă că documentul generat nu este recunoscut de bănci sau brokeri fiindcă nu pare „oficial”, neavând ștampilă sau semnătură vizibilă.
ANAF nu recunoaște documentele semnate electronic cu CEI
O problemă majoră apare în relația cu ANAF, unde documentele semnate electronic cu certificatul avansat de pe CEI nu sunt acceptate. MAI confirmă situația și spune că sunt în desfășurare discuții pentru ca ANAF să recunoască semnăturile electronice generate de buletinul cu cip. Până atunci, contribuabilii se confruntă cu refuzuri în depunerea unor documente online.
CFR cere dovada domiciliului în două situații
La CFR Călători, dovada domiciliului este necesară în două cazuri:
- reducerea de 90% pentru studenți
- identificarea călătorilor amendați
CFR acceptă în prezent doar soluțiile provizorii ale MAI: aplicația RO CEI Reader și certificatul fizic de la Evidența Populației.
Implementarea unui sistem securizat de interconectare cu DGEP este însă „de durată” și necesită proceduri tehnice și juridice suplimentare.
CNAS și Casa de Pensii solicită document suplimentar
Posesorilor de CEI li se cere adesea să prezinte un document care atestă domiciliul înscris pe cip atunci când interacționează cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) sau Casa Națională de Pensii Publice (CNPP). Deși MAI spune că desfășoară discuții pentru interconectarea sistemelor informatice, acestea nu sunt încă finalizate.
Ministerul Muncii susține însă că cetățenii nu întâmpină dificultăți reale, întrucât instituțiile folosesc aplicația mobilă disponibilă și nu depind direct de citirea cipului.
Situația la ANCPI, ONRC, notari și firmele private
Problemele sunt aceleași și în relația cu:
- ANCPI (cadastru)
- Ministerul Justiției și parchete
- Oficiul Național al Registrului Comerțului
- Notari
- Firme de asigurări și pensii
MAI anunță că există protocoale în lucru și teste tehnice în desfășurare pentru interconectarea sistemelor. Unele instituții, precum Ministerul Justiției, sunt deja în faza de testare.
Obligații fără sancțiuni
Deși legea obligă instituțiile publice și private să se adapteze și să-și cumpere cititoare de carduri, nu există sancțiuni pentru neconformare. MAI afirmă că nu are competențe legale să impună achiziția echipamentelor, ci doar să emită actul de identitate și standardele tehnice.
Instituțiile sunt obligate să se adapteze, însă ritmul lent al implementării, lipsa echipamentelor și absența unor sancțiuni clare lasă povara digitalizării pe umerii cetățenilor care, în mod paradoxal, dețin un buletin modern într-o țară încă nepregătită să-l folosească.
