Un reportaj semnat de Michael Bird, Vjosa Cerkini și Ovidiu Stancu, publicat în Scena9, documentează activitatea unei grădini zoologice private din Suceava, un loc despre care se spune că atrage numeroși vizitatori din Botoșani.
În România, grădini zoologice și persoane private vând animale exotice precum tigri cu 5.000 de euro puiul, ratoni cu 400 de euro, lei cu 2.500 de euro, „câini-enot” cu 250 de euro și chiar un liger — un hibrid leu-tigru — cu 50.000 de euro, dezvăluie o nouă investigație sub acoperire privind comerțul ilicit cu animale.
Filmul investigativ „Animal Hustlers”, realizat în colaborare cu Scena9, urmărește infiltrarea jurnaliștilor în rândul cumpărătorilor, crescătorilor și vânzătorilor de animale exotice din România și Albania, expunând o rețea transfrontalieră de „hustleri” care exploatează lacune legislative sau desfășoară activități ilegale în multe țări europene.
În România, jurnaliștii s-au împrietenit cu proprietarul grădinii zoologice Arca lui Noe din Zaharești, Suceava, Dorin Șoimaru, în vârstă de 61 de ani, fost constructor cu o pasiune pentru animale sălbatice.
Șoimaru cumpără și vinde animale din întreaga Europă, inclusiv din Slovacia, Rusia, Moldova și Țările de Jos, iar clienții săi din România includ grădini zoologice publice și persoane private. Propria sa grădină „oficială”, Arca lui Noe, este înregistrată la autoritatea sanitară veterinară din august 2024, însă nu a avut niciodată o autorizaţia de mediu de la ANMAP pentru a funcționa ca zoo și a fost închisă în septembrie 2025. În ciuda închiderii, Șoimaru continuă să îngrijească aproximativ 500 de animale exotice, pe care le reproduce și le vinde.
Șoimaru le-a oferit jurnaliștilor doi lei pentru 4.500 de euro, un tigru pentru 7.000 de euro și două servale pentru 6.000 de euro. Pe listă figura și un tigru alb, achiziționat „cu acte”, la prețul de 12.000 de euro. Tot acolo apar doi pui de tigru nou-născuți, neînregistrați, la 5.000 de euro fiecare.
Cel mai scump animal de pe listă era un liger, un hibrid între leu și tigru, crescut chiar la el în zoo — un act ilegal, potrivit experților în conservare și autorităților, deși legislația din România este neclară. Acesta era oferit la prețul de 50.000 de euro.
Șoimaru a vorbit deschis despre posibilitatea de a vinde animale „cu acte sau fără acte”, „cu TVA sau fără TVA”, menționând că unele provin din grădina zoo „oficială”, iar altele dintr-o altă „zoo neoficială”, aflată în cuști din spatele unui supermarket din Ilisești, județul Suceava.
Șoimaru este reprezentativ pentru modul în care funcționează comerțul cu animale exotice în UE și în statele candidate: jumătate la vedere și jumătate în umbră.
Ca răspuns la întrebările jurnaliștilor înainte de publicare, Șoimaru a declarat: “Toate ofertele ca valoare de schimb de animale si pasari sau facut cu entitati autorizate sau cu reprentanti [sic] lor sin tara sau din strainitate.”
Magazin legal în față, afacere ilegală în spate
La Afumați, în județul Ilfov, jurnaliștii au observat un aranjament similar. Aici, un șofer de camion le-a arătat propria menajerie improvizată. Printre animale se aflau păsări ornamentale populare în parcurile publice — rațe și păuni. Dar și păsări mai rare, precum emu, cocori cu coroană gri (2.000 de euro) și cocori cu ceafă albă, specie pe cale de dispariție în sălbăticie. Tot aici se vindeau ratoni (400 de euro) și câini-enot (250 de euro), ambii incluși pe lista UE a speciilor invazive, listă care interzice vânzarea, creșterea și deținerea lor.
Unele animale au „acte”, spunea el, iar altele nu.
Șoferul le-a arătat reporterilor fotografii cu marmoseți, mici crocodili, lemuri și servali, care puteau fi aduși dintr-o altă menajerie din nordul României. Afacerea sa semăna cu multe dintre operațiunile descoperite de jurnaliști în Albania, Kosovo și România. Exista o parte legitimă — o vitrină, o curte sau un cont de Instagram — pentru animale legale precum pisici, câini, lebede sau rațe. Dar la un telefon distanță se deschidea piața neagră, cu ofertă nelimitată.
„Putem aduce orice, orice,” le-a spus șoferul român reporterilor, „Și tigri, dacă vrei, dar pui.”
La o cafenea în aer liber din Tirana, Albania, un reporter kosovar din aceeași echipă investigativă a auzit aceeași frază de la un vânzător de animale:
„Putem găsi orice.”
Legătura albaneză
Reporterul kosovar a găsit un vânzător prin site-ul albanez de anunțuri MerrJep. Fotografiile de pe site includeau pume, maimuțe și crocodili. La telefon, vânzătorul a oferit o pereche de canguri din România, la 4.000 de euro, ca animale de companie. Spunea că îi poate transporta din România, prin Bulgaria și apoi în Kosovo, în cuști, în portbagajul unui MPV.
Vânzătorul oferea și maimuțe și șerpi proveniți din Africa și Vietnam, aduși prin Turcia în UE. Dar traseul nu mergea doar din Sudul Global spre Europa; funcționa și în sens invers — din centrul UE în Balcani.
Vânzătorul albanez a descris o schemă prin care un pui de leu dintr-o grădină zoologică din Cehia ajungea la persoane private. Zoo-ul ceh nu poate vinde animale persoanelor fizice, ci doar altor grădini zoologice. Ca să fenteze legea, vânzătorul găsește o grădină zoologică din Bulgaria dispusă să preia animalul — dar doar pe hârtie.
Planul funcționează astfel: puiul de leu ceh are un tracker GPS și un pașaport. Marele felin călătorește într-o țară terță, cel mai probabil Serbia, cu zgarda GPS. Acolo animalul și zgarda se despart: zgarda merge în Bulgaria, iar animalul ajunge în Kosovo. Digital, animalul apare în Bulgaria, fizic se află în Kosovo.
Aceasta este o formă de „spălare inversă” sau „murdărire”: animalul trece din piața legală în piața ilegală pentru a putea fi vândut unei persoane private.
Între timp, în România, tendința de creștere a animalelor exotice pare să se amplifice. Servalii sunt acum la vânzare publică în țară. Reporterii au găsit un bărbat care are un câine-enot ca animal de companie, lucru ilegal în UE. Un proprietar de feline mari din Cluj ține trei tigri și un leu într-un țarc din spatele unui parc auto pentru camioane, lângă un cămin pentru muncitori străini, majoritatea din Asia. Postează regulat clipuri cu el îmbrățișându-și animăluțele pe Facebook, numindu-le „pisicuțe”. Are autorizație de la ANSVSA pentru a opera o grădină zoologică, deși are doar patru animale și nu este deschisă publicului. Astăzi, în România funcționează 58 de menajerii deschise, multe cu animale sălbatice, alături de 24 de grădini zoologice, potrivit ANSVSA.
„Multe specii periclitate sau periculoase, precum marile carnivore, nu ar trebui să fie în mâini private”, spune Sybille Klenzendorf, ofițer senior în Programul de Conservare a Speciilor al WWF. „Este periculos pentru tine însuți și pentru vecinii tăi, dacă scapă sau dacă nu sunt ținute în condiții corespunzătoare.”
UE: nodul central al traficului de animale
UE este un nod-cheie pentru traficul global de animale sălbatice, potrivit Europol. Aproape o treime din toate capturile de faună sălbatică înregistrate la nivel mondial între 2015 și 2021 au avut loc în Europa, spune UNODC.
Blocul european este punct de tranzit între America de Sud, Rusia și Asia — în special China și Vietnam — dar și sursă de animale traficate.
În 2023, autoritățile au confiscat 105 mamifere vii în 11 state membre ale UE, majoritatea în locații private. Peste jumătate erau primate, inclusiv marmoseți comuni. Dintre cei 50 de carnivori confiscați, aproape jumătate erau feline sălbatice precum caracalii și tigrii. Între 2017 și 2023 au fost confiscați 40 de servali.
„Comerțul cu animale exotice rămâne o piață în expansiune și tot mai comercializată, cu reproducere selectivă pentru culori și modele noi”, a declarat Stephanie von Meibom, coordonator senior în Europa la organizația Traffic, specializată în comerțul cu animale și plante sălbatice.
Uniunea Europeană și statele sale candidate se confruntă cu o lipsă de legislație uniformă privind reproducerea, vânzarea și deținerea animalelor exotice, ceea ce permite înflorirea traficului și a pieței negre.
Nu există nici măcar o definiție UE pentru „animal de companie”, ci doar un mozaic de legi diferite în fiecare țară. Poate fi legal să vinzi și să deții caracali și servali crescuți în captivitate într-o țară, dar ilegal în alta — și, în Germania, legal într-un land și ilegal în altul.
„Mozaicul mereu schimbător de reguli privind creșterea, vânzarea și deținerea animalelor exotice în statele membre ale UE creează lacune pe care traficanții le pot exploata”, spune Nick Clark, lider al Programului pentru Faună Sălbatică la Eurogroup for Animals.
„Animalele interzise într-o țară pot fi cumpărate legal în alta și mutate liber peste granițe, subminând legislațiile naționale. Lipsa de claritate face mai ușoară vânzarea animalelor de origine ilegală și mai dificilă munca autorităților de aplicare a legii.”
