Solstițiul de iarnă reprezintă acel punct de cotitură al anului în care întunericul atinge maximul și lasă loc luminii. Este cea mai lungă noapte din an, iar începând din acest moment, ziua începe ușor, ușor, să crească.
Ce este solstițiul de iarnă și de ce este important
Solstițiul de iarnă este ziua din an în care avem cel mai puțin timp cu lumină naturală și marchează, în același timp, începutul iernii din punct de vedere astronomic. În 2025, acest moment are loc duminică, 21 decembrie, la ora 17:03, ora României.
Începând de la acest moment încolo, zilele încep să crească treptat, iar nopțile devin tot mai scurte, până la solstițiul de vară din 21 iunie 2026. Practic, intrăm într-un nou ciclu natural al anotimpurilor. Chiar dacă iarna meteorologică începe pe 1 decembrie, cea astronomică începe abia la solstițiu, când poziția Soarelui pe cer ajunge în cel mai de jos punct al său, în emisfera noastră. Acest lucru se întâmplă fiindcă Pământul este înclinat și se rotește în jurul Soarelui, iar la această dată, raza solară cade cel mai oblic în zona noastră.
Mai clar, Soarele ajunge în cel mai sudic punct al traiectoriei sale pe cer, aproape de Tropicul Capricornului, la o latitudine de aproximativ 23°27′ sud. În această zi, atât răsăritul cât și apusul se deplasează spre sud, rezultatul fiind o zi foarte scurtă și cea mai lungă noapte din tot anul.
Importanța solstițiului de iarnă nu este doar una științifică. Din cele mai vechi timpuri, oamenii au privit acest moment ca pe o renaștere a luminii. După cea mai lungă noapte, speranța revine, iar zilele încep să se lungească. De aceea, multe culturi au legat solstițiul de sărbători ale luminii și de noi începuturi.
Tradiții și obiceiuri legate de solstițiul de iarnă
Solstițiul de iarnă, cea mai scurtă zi și cea mai lungă noapte a anului, a fost privit dintotdeauna ca un moment special, cu un sens profund în multe culturi ale lumii. În Mesopotamia antică, de exemplu, această perioadă era marcată printr-un festival de 12 zile dedicat zeului Marduk, care trebuia să învingă haosul și să readucă echilibrul în lume.
În mitologiile păgâne europene, noaptea solstițiului era văzută ca momentul în care o Mare Zeiță dădea naștere Soarelui, semn al unui nou început. Romanii sărbătoreau Saturnaliile, zile dedicate zeului Saturn, ocrotitorul recoltelor. Mai mult decât atât, sunt multe construcții în lume care demonstrează cât de important era solstițiul. De exemplu, la Stonehenge, în Anglia, soarele de la solstițiul de iarnă răsare exact între pietrele monumentului. La Newgrange, în Irlanda, razele soarelui pătrund în camera principală a mormântului neolitic doar în dimineața solstițiului.
Și în România există dovezi ale interesului crescut pentru solstițiu. La Sarmizegetusa Regia, fosta capitală a dacilor, a fost descoperit un calendar solar din andezit. Unii cercetători cred că sanctuarele dacice erau aliniate după pozițiile Soarelui la solstiții și echinocții. În tradițiile de la noi din țară, mai ales pe vremuri, acest moment era văzut ca o luptă între lumină și întuneric, între bine și rău.
Chiar dacă azi aceste idei nu mai sunt atât de puternice, multe obiceiuri de iarnă păstrează ecouri ale vechilor ritualuri legate de solstițiu. De exemplu, Ignatul, ziua în care se taie porcul, este moștenirea unui ritual arhaic, în care animalul era considerat o jertfă pentru înnoirea ciclului agricol. Oamenii obișnuiau să aprindă focuri pe dealuri în noaptea solstițiului, pentru a alunga întunericul și a chema lumina. Tinerii mergeau cu torțe aprinse, urcau pe dealuri și așteptau răsăritul, iar apoi dansau în jurul focului.
Superstiții de solstițiul de iarnă
Solstițiul de iarnă nu a fost niciodată doar un moment astronomic. De-a lungul timpului, oamenii i-au dat o semnificație specială și au construit în jurul lui o mulțime de superstiții și obiceiuri. Toate aveau se refereau la câteva idei simple: să protejeze casa de rele și să aducă lumină și belșug în anul care începe odată cu revenirea soarelui.
Să nu te prindă noaptea singur: Se spune că nu e bine să fii singur în noaptea solstițiului. Se credea că, dacă nu ai pe nimeni aproape, vei rămâne singur tot anul următor. De aceea, pe vremuri, în această noapte oamenii stăteau împreună cu cei dragi.
Gânduri bune, fără supărare: În tradiția populară, solstițiul era văzut ca o luptă între bine și rău. Tocmai de aceea, oamenii erau îndemnați să-și păstreze mintea limpede și inima deschisă. Se spunea că gândurile pozitive atrăgeau norocul și alungau necazurile. De asemenea, se credea că cine era supărat în ziua solstițiului, va lua acea energie negativă în următorul an.
Focul care ține întunericul departe: Aprinderea unui foc sau a unei lumânări era un gest important pe vremuri. Oamenii urcau pe dealuri cu torțe sau aprindeau focuri la marginea satelor. Și în ziua de azi se mai poartă acest obicei, dar la alt nivel. Se poate aprinde o simplă lumânare în seara de 21 decembrie pentru protecția locuinței, mai ales că focul simbolizează curățare, speranță și reînnoire.
Dărnicia aduce lumină în suflet: Pe vremuri, se credea că, dacă ajuți pe cineva de solstițiu, cum ar fi să oferi o masă caldă, o pâine, niște fructe sau chiar un zâmbet, gestul tău se va întoarce înzecit. Pomana, compasiunea și generozitatea aveau o valoare dublă: alinau pe cineva și curățau norii de deasupra propriei case.
Poartă galben sau auriu, ca să te vadă Soarele: În ziua solstițiului, se obișnuia să porți haine în culori solare: galben, portocaliu, auriu. Aceste nuanțe simbolizează razele care revin și se credea că ajută la atragerea energiilor bune.
Verde pentru viață și protecție: Crenguțele de brad, vâscul sau orice plantă verde purtată sau așezată în casă aveau rolul de a proteja familia și de a simboliza faptul că viața continuă, chiar și după o iarnă geroasă. Vâscul, mai ales, era considerat o plantă sacră, despre care se spunea că aduce fertilitate și alungă răul.
Cum să marchezi solstițiul de iarnă
Deși vremurile s-au schimbat radical, solstițiul de iarnă poate fi celebrat și azi ca un moment special. Este o ocazie bună să ne oprim puțin din alergătura zilnică, să privim înapoi la anul care trece și să ne pregătim, cu inima deschisă, pentru lunile în care lumina începe să își facă apariția. Iată cum poți marca solstițiul de iarnă:
Aprinde o lumânare: În seara de 21 decembrie, aprinde o lumânare și las-o să ardă o vreme. Lumina mică din flacără reprezintă întoarcerea Soarelui și alungarea întunericului. Dacă vrei, poți rosti în gând o dorință bună sau o intenție pentru anul care vine.
Curăță și eliberează spațiul: Profită de ziua solstițiului pentru a face ordine în jur. Scapă de ce nu mai folosești, aruncă sau donează lucrurile vechi și aerisește bine casa. Poți da și cu un parfum natural, cum ar fi salvie sau tămâie. O casă curată și liniștită te ajută să te simți pregătit pentru un nou început.
Scrie-ți dorințele pe hârtie: Gândește-te ce ți-ai dori de la anul care urmează. Scrie pe o foaie câteva gânduri sau obiective importante. Le poți păstra într-un loc special sau le poți arde în flacăra lumânării, imaginându-ți că dorințele tale pleacă spre cer odată cu fumul.
Decorează cu luminițe și culori verzi: Fă din casa ta un spațiu cald și primitor. Pune luminițe, felinare, obiecte aurii sau crenguțe de brad într-un colț. Agață vâsc la ușă, lucruri care simbolizează speranță și renaștere.
Când e solstițiul de vară 2026
După ce ziua începe să crească din decembrie, următorul punct maxim va fi în 21 iunie 2026 la ora locală 11:24. Atunci are loc solstițiul de vară, ziua cea mai lungă din an. Vom avea în jur de 16 ore de lumină, iar noaptea va fi scurtă, cam 8 ore.
