Cui spunem „La mulți ani!” de Sfântul Ștefan

Pe 27 decembrie își sărbătoresc onomastica toți cei care poartă numele:

  • Ștefan,
  • Ștefănel,
  • Fane,
  • Fănel,
  • Istvan,
  • Ștefania,
  • Ștefana,
  • Fănica,
  • Fănița și derivatele acestora.

Tradiții și obiceiuri păstrate în România. Ce e interzis să faci astăzi

Conform obiceiurilor populare, în această zi este recomandat să fie evitate muncile grele în gospodărie, precum spălatul rufelor, cusutul sau alte activități solicitante. Tradiția spune că încălcarea acestor rânduieli poate aduce ghinion sau necazuri. De asemenea, certurile, supărările și vorbele grele sunt considerate de rău augur, Sfântul Ștefan fiind simbolul iertării și al păcii sufletești.

„Această zi reprezintă un prilej de reflecție și de păstrare a armoniei în familie. Este recomandat să evităm certurile și discuțiile contradictorii, pentru ca liniștea, pacea și buna înțelegere să domnească în case. De asemenea, sufletul trebuie să rămână curat, iar grijile cotidiene să fie lăsate deoparte. În această zi nu este indicat să ne ocupăm de treburi casnice grele, precum spălatul rufelor sau cusutul, acestea fiind considerate purtătoare de necazuri sau boli”, a explicat părintele Cătălin Ștefan pentru Digi24.

În multe zone ale țării se obișnuiește pomenirea celor trecuți la cele veșnice, prin împărțirea de colaci, mâncare sau dulciuri. Milostenia făcută de Sfântul Ștefan este considerată aducătoare de binecuvântare și protecție pentru familie. Totodată, ziua este potrivită pentru vizite între rude și apropiați, continuând atmosfera de sărbătoare a Crăciunului.

Masa de Sfântul Ștefan nu este una a excesului, ci a comuniunii, fiind un prilej de împăcare și apropiere între rude.

În unele regiuni, există credința că prima persoană care îți trece pragul casei în această zi influențează norocul întregului an. De aceea, se spune că este bine ca primul musafir să fie un bărbat tânăr și vesel, semn de spor și sănătate.

Credincioșii merg la biserică pentru a participa la slujbe speciale, aprind lumânări și se roagă atât pentru sănătatea celor vii, cât și pentru odihna sufletelor celor adormiți.

În Muntenia, dar și în alte zone ale țării, se păstrează tradiția preparării unor pâinici rotunde și dulci, asemănătoare cozonacilor, unse cu miere și cunoscute în popor sub numele de pâinicile lui Ștefan. Acestea sunt duse la biserică pentru a fi sfințite, apoi oferite copiilor nevoiași, gest care amintește de generozitatea martirului și de legătura profundă cu credința și protecția divină.

În unele regiuni, copiii mici colindă sau merg din casă în casă pentru a rosti urări scurte, contribuind astfel la păstrarea legăturilor comunitare și a spiritului sărbătorilor. O veche tradiție românească recomandă ca, în această zi, în locuință să fie adusă o icoană a Sfântului Ștefan, ca semn de cinstire și binecuvântare.

Credincioșii sunt de părere că aceasta poate aduce sprijin celor aflați în suferință sau implicați în conflicte de durată. Totodată, pentru bunăstarea casei și ajutorul rudelor aflate în dificultate, este obiceiul de a dărui o icoană sau o candelă nouă, aprinsă ca simbol al protecției și al binecuvântării divine.