Sala Cinematografului Unirea a fost plină sâmbătă, 10 ianuarie, cu ocazia premierei filmului cu celebra cântăreață a anilor ’70 Marina Voica. Filmul intitulat „Fluturi de noapte” a putut fi vizionat, începând cu ora 19:00, în prezența regizorului Andrei Răuțu.
„Fluturi de noapte” este o incursiune intimă în viața și energia Marinei Voica, dar și o reflecție despre felul în care ne raportăm la timp, memorie și la poveștile generațiilor care ne-au marcat cultura.
Filmul a fost realizat pe parcursul a peste trei ani de filmări, cu o echipă extrem de restrânsă. Din dorința de a menține intimitatea și apropierea de personaj, Andrei Ștefan Răuțu a ales să filmeze el însuși, transformând documentarul într-un adevărat „home movie”.
„Am vrut să lucrez cu ea ca omul Marina Voica și să văd unde duce relația dintre mine, un regizor la început de drum, și o artistă care deja și-a depășit vârful icebergului. M-am simțit extraordinar aici, la Botoșani, să văd sala plină. De aici, Marinei Voica îi voi transmite toată compasiunea mea”, a spus regizorul Andrei Răuțu.
Deși Andrei Răuțu a lucrat la mai multe filme în cariera sa, „Fluturi de noapte” este debutul său cinematografic cu un documentar de lungmetraj. Nu este pentru prima oară când Andrei Răuțu lucrează cu Marina Voica, acesta având-o în distribuția filmului „Bucureștiul văzut de sus”.
„Vă spun sincer, ea seamănă foarte mult cu bunica din partea mamei. E vorba de contextul acesta de fragilitate exterioară și forța interioară. Și bunica mea era micuță, slăbuță și când am văzut-o pe Marina Voica la un casting la care lucram ca asistent de regizor mi-am notat și am zis <Dacă eu voi face vreodată scurtmetrajul, pe care nici nu-l scrisesem, o voi vrea pe Marina Voica să joace>”, a mai explicat Andrei Răuțu.
Cine este Marina Voica
Marina Voica este una dintre cele mai cunoscute și longevive artiste din muzica ușoară românească. Născută pe 3 septembrie 1936, în Rusia (fosta URSS), Marina Voica s-a stabilit în România la începutul anilor ’60 și a devenit rapid una dintre cele mai apreciate voci ale scenei muzicale românești.
A debutat în perioada de aur a muzicii ușoare, fiind remarcată pentru vocea sa caldă, dicția impecabilă și stilul elegant. De-a lungul carierei, a lansat zeci de șlagăre care au marcat generații întregi, printre care „Și afară plouă, plouă”, „Marea mea”, „Prieten drag” sau „Frumoasa mea”.
Marina Voica a fost o prezență constantă pe scenele festivalurilor importante, precum Cerbul de Aur și Festivalul de la Mamaia, și a colaborat cu unii dintre cei mai mari compozitori ai României.
De-a lungul anilor, artista a rămas activă, apreciată nu doar pentru muzica sa, ci și pentru energia și stilul său de viață echilibrat. Este considerată un simbol al eleganței și profesionalismului în show-bizul românesc.
Cine este Andrei Ștefan Răuțu
Regizor, scenarist și producător român, născut pe 19 martie 1986 la București, Andrei Ștefan Răuțu a avut primul contact cu regia de film în timpul unui program de 8 săptămâni de “Filmmaking”, în cadrul New York Film Academy din Los Angeles (2011-2012).
În 2013, a realizat primul scurtmetraj, “Ela, Panda și Madam”, care i-a oferit șansa de a participa în cadrul unor prestigioase festivaluri de film internaționale. În 2016 finalizează studiile de licență în Regie de film la UNATC, iar în 2024 obține diploma de master în scenaristică, la aceeași universitate, adăugând astfel două scenarii de lungmetraj în portofoliul său. Filmografia lui cuprinde 16 filme de scurtmetraj și documentar, proiecte ce au fost dezvoltate în România, Portugalia și China.
Printre operele cinematografice pe care le-a realizat se numără Ela, Panda și Madam (2013), Sare de mare, Hoinari ‘89, Înapoi la Rădăcini, A bientot, Bucureștiul văzut de sus (2020) și Hypatia. Inspirat adesea de experiențe personale, Răuțu explorează teme precum relațiile dintre generații, relațiile de cuplu, memoria, fragilitatea și raportarea la vârstă, într-un stil subtil, intim și autentic.
Cu “Fluturi de noapte”, semnează debutul său într-un lungmetraj documentar, explorând atât dinamica tinereții, a nostalgiei și a libertății prin prisma artistei Marina Voica, cât și posibilitatea de a reactiva și de a reinterpreta arhivele creațiilor artistice.
– Mădălina Mihai, reporter în cadrul redacţiei BUZZ
