Dezbatere cu ministrul Culturii la Memorialul Ipotești: „Este o mini-revoluție” în managementul cultural (VIDEO)

Amfiteatrul „Laurențiu Ulici” de la Memorialul Ipoteşti a fost plin, miercuri, pentru dezbaterea Proiectului “Legii managementului cultural” la care a fost prezent ministrul Culturii, Andras Istvan Demeter. Evenimentul a fost moderat de Ștefan Teișanu.

„Este o mini revoluție. Dacă tot ne aflăm la Ipotești, trebuie să fac o reverență unui foarte constant și consecvent vizitator, locuitor chiar, domnului Caramitru. În 1990 a inventat un instrument de care beneficiem și astăzi. Acel instrument se numea atunci Programul minimal. Acel instrument e în vigoare și astăzi, se folosește, dar din păcate astăzi, după aproape 30 de ani, pe dos. Rezultatele sunt mai degrabă limitative decât constructive”, a spus la începutul discuției ministrul Culturii.

Pentru Legea managementului cultural, acesta își dorește comunicare de către ambele părți înțelegere și flexibilitate financiară. De asemenea, acesta a mai vorbit despre politizarea culturii, implicarea celor cu diverse funcții în desfășurarea activităților instituțiilor.

Ministrul culturii a propus totodată să se facă un pas către responsabilitatea autorității decidente pentru a face în mod responsabil concursurile. „De ce este importantă abordarea în această lege a managementului cultural? Deoarece, în absența unei astfel de schimbări, noi ne vom crede în continuare manageri, noi vom crede că aplicăm o lege a managementului cultural, noi vom fi niște indivizi care gestionăm 5%, 8%, 13%, maxim 15% din totalul bugetului public, restul fiind niște obligații de plată. Obligații de plată în care nu avem niciun fel de instrument de intervenție. La salarii nu putem umbla, la taxele și impozitele aferente salarizării niciun manager nu are capacitatea legală de a interveni”, a mai spus ministrul culturii.

Discuţii concentrate pe modul de organizare a concursurilor din instituţii

Discuția s-a concentrat în mare parte asupra concursurilor care se organizează în cadrul instituțiilor de cultură. Cristian Hagiculea, cel care conduce Teatrul Național din Iași, a fost primul care a luat cuvântul. Acesta a spus că susține ceea ce ministrul Culturii își dorește să implementeze și a accentuat asupra concursurilor realizate de instituțiile teatrale din lume.

„Cei care dau notele sunt lipsiți de responsabilitatea ulterioară notării. Responsabilitatea lor e foarte mărginită și cea mai mare problemă e urmărirea a ceea ce ei au hotărât”, a spus Cristi Hagiculea.

Transferul numirii directorilor de către autoritatea locală e păguboasă, a susținut  Carmen Croitoru, director general al Institutului Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală, prezentă la eveniment prin Zoom, pentru că cei care o fac nu au competențele din punct de vedere cultural.

În ceea ce privește invitația unui candidat pentru ocuparea unui post, ministrul culturii a spus că „sunt situații în care candidatul este obligat să aibă echipă, asta e speța invitației. În limba română, după cunoștințele mele, nu există două sensuri la invitat. Dacă ești invitat nu mai e altcineva. Este un invitat, o șansă. Invitatul joacă cărțile până la capăt și are două șanse: pe sau sub scut. Dacă e pe scut, adică n-a trecut, asta înseamnă că este un concurs deschis”, a explicat ministrul culturii.

“Ar trebui să transformăm proiectul de management actual”

Florin Aionițoaie, actor al Teatrului „Mihai Eminescu”, a vorbit la rândul său despre alegerile din cadrul unui concurs pentru ocuparea unei funcții de conducere.

„Există cea aleasă (n.r., funcţie) și cea prin concurs, adică cea curată. Dacă plecăm de la premiza că e concurs, atunci stabilim un principiu de la zero: managerul e manager. El dă concurs pentru funcția de manager. Asta înseamnă că ar trebui să transformăm proiectul de management actual, care e un eseu despre cum ar trebui sau cum ar fi în viziunea unui manager instituția culturală respectivă, într-un plan de afaceri cultural măsurat prin indicatori”, a punctat Florin Aionițaoie.

„Propunerea este interzicerea totală a oricărui manager să îşi practice meseria, dar nu pot fi de acord, pentru ca este un fals şi conduce la îndepărtarea de vocaţie, iar asta va conduce la proasta administrare”, a spus ministrul Culturii.

“Nu vom putea salva cultura publică doar ţipând”

Carmen Croitoru a punctat spre finalul discuţiei o discuţie clară. „Autoritatea nu vrea sa dea drumul din braţe culturii pentru că o tratează ca pe o responsabilitate. Nu vom putea salva cultura publică doar ţipând. Trebuie să fie parteneri şi trebuie să accepte că finanţarea culturii e foarte mică”, a spus aceasta.

– Mădălina Mihai, reporter în cadrul redacţiei BUZZ