Prețurile contractelor de achiziție publică ar putea fi revizuite și în funcție de scumpirea unor materii prime, materiale sau a altor produse care influențează prețul ofertei, precum și de creșterea salariului minim. Dacă decizia va fi definitivă, aceasta va duce fie la o puzderie de acte adiționale a contractelor deja încheiate de autoritățile publice, fie la o reziliere masivă a unor contracte aflate deja în derulare.
S-a ajuns în această situație, după ce, la sfârșitul lunii iulie, magistrații Curții de Apel București au dat câștig de cauză, în primă instanță, Asociației Române a Antreprenorilor de Construcții (ARACO) și unui grup de constructori (Hidroconstrucţia, Aedificia Carpaţi, Energomontaj, Iridex Group Plastic şi Geiger Group România), care au cerut anularea instrucțiunii 1/2019 a președintelui Agenției Naționale pentru Achiziții Publice (ANAP) prin care erau abrogate mai multe prevederi, printre care și aceea că pot fi asimilate situațiilor imprevizibile ce determină actualizarea prețului contractului și creșterea prețurilor unor materii prime, materiale sau produse.
Procesul a fost deschis și împotriva Ministerului Finanțelor Publice, dar acesta a fost scos din cauză după numai două termene pe motivul „lipsei calității procesuale active”.
Dacă decizia va rămâne definitivă, atunci când indicii preţurilor produselor şi serviciilor care fac obiectul achiziției publice înregistrează o creştere de peste 5% faţă de evoluţia generală a inflaţiei, sumele din contract vor fi actualizate. Totuși, mai trebuie spus că modul de actualizare ar trebui să fie stabilit prin procedura de achiziție publică derulată de către autoritatea contractantă și nu ulterior semnării contractelor ferme.
În ultimii ani, mai multe firme de construcții din județ au solicitat actualizări ale prețurilor, dar care au fost refuzate. Așa s-a ajuns la rezilieri de contracte sau la trenarea unor lucrări publice care ar fi trebuit să fie gata de luni sau chiar ani de zile.
