Istoricul britanic Alex Drace-Francis, vorbitor de limbă română, a publicat recent „The making of Mămăligă”, carte apărută la Humanitas cu titlul „Istoria mămăligii”. Autorul a ajuns și la Botoșani în 1990, în calitate de voluntar.
Într-un interviu pentru news.ro, Alex Drace-Francis vorbeşte despre evoluţia mămăligii în istorie: de la o cultură marginală, în care porumbul era asociat cu mâncarea săracului, la o mămăliguţă sentimentală, la modă, de hipsteri.
Britanicul Alex Drace-Francis a venit pentru prima dată în România în 1990, curios faţă de schimbările politice din Estul Europei. A ”descălecat” tocmai la Botoşani, într-o regiune în care se cultiva intens porumb. După trei decenii, timp în care a învăţat limba română, Alex Drace-Francis răstoarnă pe masă ”Istoria mămăligii”, o carte despre relaţia românilor cu porumbul.
“Cine s-ar fi gândit că mămăliga ar putea să aibă o istorie? Că păpuşoiul poate fi vedetă? Că mălaiul are o poveste de spus?” – se întreabă, retoric, Constanţa Ghiţulescu, pe coperta a patra a cărţii.
Alex Drace-Francis reconstituie drumul porumbului din Mexic până în teritoriile româneşti de azi, aminteşte de „antipatia” otomanilor pentru mămăligă şi vorbeşte despre concurenţa cu „polenta” italiană. Totul dintr-o perspectivă ”mămăligo-centrică” asupra istoriei.
Interviul poate fi citit pe News.ro.
