Clădirea Primăriei Botoșani apare pentru prima dată menţionată în documente la începutul secolului al XIX-lea. Monumentul poartă amprenta unui eclectism neoclasic de influenţă germană. În anul 1851, imobilul a fost acordat de domnitorul Moldovei, Grigore Ghica, Eforiei, instituţie condusă de o persoană numită de guvern. Această casă a aparţinut Stolnicului Enachi Codrescu, care a oferit-o mai departe, prin testament, fratelui său, Gheorghe Loiz şi fiului său Ioan Loiz. Acesta din urmă a decis să o vândă hatmanului Anastasie Başotă. Clădirea a funcţionat şi ca sediu al Tribunalului, unde poetul Mihai
Eminescu a lucrat ca şi copist.
La începutul secolului XX, clădirea a fost modificată, extinzându-se spre zona de est. Primele restaurări ale clădirii au fost în perioada 1906-1914.
