Ziua de 3 mai a fost declarată Ziua Mondială a Libertății Presei la 23 decembrie 1993 de către Adunarea Generală a ONU pentru a aduce în atenţia publică importanţa şi necesitatea respectării libertăţii de exprimare, ca o componentă fundamentală a drepturilor omului.
Anul acesta, subiectul de reflecţie al zilei este impactul Inteligenţei Artificiale asupra mass media. Mai exact, ”Relatarea într-o lume curajoasă: Impactul Inteligenței Artificiale asupra libertății presei și a mass-media” (‘Reporting in the Brave New World: The Impact of Artificial Intelligence on Press Freedom and the Media”) este tema enunțată de UNESCO cu ocazia Zilei mondiale a libertății presei în 2025.
Libertatea de exprimare în fața revoluției Inteligenței Artificiale (IA) reprezintă una din problemele momentului. Creșterea rapidă și utilizarea IA schimbă jurnalismul, mass-media și libertatea presei în moduri semnificative.
Oportunităţi, dar şi riscuri semnificative
Deși principiile mass-media libere, independente și pluraliste rămân cruciale, impactul IA asupra colectării, prelucrării și diseminării informațiilor este profund, prezentând atât oportunități inovatoare, cât și provocări serioase.
IA poate contribui la susținerea libertății de exprimare prin facilitarea accesului la informații, permițând mai multor persoane să comunice în întreaga lume și schimbând modul în care informațiile circulă la nivel global.
În același timp, IA aduce noi riscuri. Poate fi folosită pentru a răspândi informații false sau înșelătoare, discursul instigator la ură și pentru a susține noi tipuri de cenzură. Unii actori folosesc IA pentru supravegherea în masă a jurnaliștilor și cetățenilor, creând un efect descurajant asupra libertății de exprimare.
Marile platforme tehnologice folosesc IA pentru a filtra și controla conținutul vizualizat. Există îngrijorări tot mai mari că IA ar putea face ca mass-media globală să devină omogenă, să reducă punctele de vedere diferite și să elimine instituțiile media mai mici.
Inteligența artificială joacă un rol important și în alegerile naționale, ajutând la verificarea faptelor și la combaterea dezinformării. De asemenea, oferă jurnaliștilor și alegătorilor instrumente pentru a sprijini participarea informată la democrație.
Dar IA poate fi folosită și pentru a crea conținut fals, dar realist, cum ar fi deepfake-urile, care pot afecta încrederea în sistemele democratice. Abordarea acestor provocări necesită colaborarea dintre guverne, mass-media și societatea civilă.
