De la o soluție flexibilă pentru angajați și companii, munca part-time a devenit, în doar doi ani, una dintre cele mai taxate forme de ocupare a forței de muncă. Statul a colectat aproape 90 de miliarde de lei de la angajatorii care folosesc acest tip de contracte, după ce a decis, în 2022, să impună contribuții la nivelul salariului minim chiar și pentru veniturile mai mici. Acum, în 2025, suprataxarea continuă, iar impactul se resimte din plin în piața muncii.
În prima jumătate a anului 2022, imediat după introducerea acestei măsuri, statul a încasat peste 11,3 miliarde de lei din impozitul pe venitul din salarii, plus 2,75 miliarde lei din contribuții la pensii (CAS) și 1,1 miliarde de lei din contribuțiile pentru asigurări sociale (CASS).
Anul trecut angajatorii au virat la bugetul de stat peste 37 miliarde de lei pentru angajații cu contracte de muncă part-time (impozitul pe venit + contribuțiile la pensii și asigurări sociale), în creștere cu peste 2,7 miliarde de lei față de anul 2023, când suma a fost de peste 34,2 miliarde de lei.
În luna ianuarie din acest an, angajatorii au virat la buget încă 2,4 miliarde de lei (impozit pe venit) la care s-au adăugat 593.3 milioane de lei (CAS) și 238,9 milioane de lei (CASS) pentru angajații plătiți part-time. În total, veniturile încasate la buget în perioada menționată au fost de aproape 90 de miliarde de lei.
Ministerul de Finanțe nu a dorit să comenteze pe marginea impactului acestei măsuri asupra companiilor ori dacă măsura și-a atins scopul inițial de a reduce fenomenul angajării la negru, precizând că pe aceste teme ar trebui să se pronunțe Ministerul Muncii.
Cum a fost introdusă suprataxarea contractelor part-time
Începând cu 1 august 2022, Guvernul României a introdus o măsură prin care contribuțiile sociale (CAS și CASS) pentru contractele part-time sunt calculate la nivelul salariului minim brut pe economie, indiferent de venitul efectiv al angajatului.
Asta înseamnă că, angajatorul ar avea de plătit contribuții mai mari la stat dacă angajatul său are venituri mai mici decât salariul minim brut pe economie.
Măsura a fost justificată prin necesitatea de a reduce numărul mare de contracte part-time utilizate pentru evitarea taxelor și impozitelor.
Suprataxarea muncii part-time a generat controverse, iar angajatorii și angajații au resimțit efectele acestei măsuri.
Pe de o parte, statul a reușit să colecteze mai multe fonduri pentru sistemul de pensii și sănătate, însă pe de altă parte, mulți angajatori au fost descurajați să ofere contracte part-time, preferând să angajeze personal cu normă întreagă sau să recurgă la alte forme de colaborare.
Cum se aplică suprataxarea în 2025?
Începând cu 1 ianuarie 2025, salariul minim brut pe țară a fost majorat de la 3.700 lei la 4.050 lei.
Potrivit legislației fiscale, angajatorii care au angajați part-time cu venituri sub acest nivel trebuie să achite contribuțiile sociale ca și cum salariul ar fi de 4.050 lei.
Pentru acest an, Guvernul a decis să mențină o facilitate fiscală de 300 lei netaxabili inclusiv la angajații care au contracte part-time, ceea ce înseamnă că angajatorii nu trebuie să plătească contribuții raportate la salariul minim brut de 4.050 lei, ci la 3.750 lei.
Astfel, chiar dacă un angajat part-time câștigă mai puțin, contribuțiile la pensii (CAS) și sănătate (CASS) sunt calculate ca și cum ar avea un salariu brut de 3.750 lei, potrivit Avocatnet.ro.
Excepții de la suprataxarea muncii part-time:
Conform Codului Fiscal, nu se aplică suprataxarea muncii part-time în următoarele situații:
- Elevi și studenți cu vârsta până la 26 de ani înscriși într-o formă de școlarizare;
- Ucenici cu vârsta de până la 18 ani;
- Părinți naturali, adoptivi sau tutorii legali ai cel puțin doi copii în întreținere;
- Persoane cu dizabilități sau alte categorii recunoscute legal care pot lucra sub 8 ore/zi;
- Pensionari pentru limită de vârstă din sistemul public de pensii (excepție: cei cu pensii speciale);
- Salariați cu mai multe contracte individuale de muncă, ale căror venituri cumulate depășesc salariul minim brut pe țară.
