Curtea Constituțională a României (CCR) a decis, joi, cu două opinii separate, că declarațiile de avere și de interese nu trebuie să includă bunurile și veniturilor soților și copiilor, au declarat pentru G4Media.ro surse apropiate Curții. A fost declarat neconstituțional și articolul care prevede publicarea declarațiilor de avere.
Decizia CCR nu poate fi atacată, este definitivă și obligatorie.
Astfel, Curtea a declarat neconstituțional articolul art 3, alin. 2 din Legea privind declarațiile de avere și de interese: ”(2) Declarațiile de avere se întocmesc pe propria răspundere și cuprind drepturile și obligațiile declarantului, ale soțului/soției, precum și ale copiilor aflați în întreținere, potrivit anexei nr. 1.”
Potrivit surselor G4Media.ro, CCR a declarat neconstituțional și articolul art. 12, alin. 6: ”Agenția asigură afișarea declarațiilor de avere și a declarațiilor de interese, prevăzute în anexele nr. 1 și 2, pe pagina de internet a Agenției, în termen de cel mult 30 de zile de la primire, prin anonimizarea adresei imobilelor declarate, cu excepția localității unde sunt situate, a adresei instituției care administrează activele financiare, a codului numeric personal, precum și a semnăturii. Declarațiile de avere și declarațiile de interese se mențin pe pagina de internet a Agenției pe toată durata exercitării funcției sau mandatului și 3 ani după încetarea acestuia și se arhivează potrivit legii”.
Șase organizații neguvernamentale au făcut, joi, apel la CCR să aplice principiile statului de drept și au atras atenția că ”toate standardele internaționale în materia integrității publice recomandă un sistem transparent al declarațiilor de avere și de interese”.
Instrument împotriva corupţiei
Declarațiile de avere au fost introduse oficial în România prin Legea nr. 115/1996 privind declararea și controlul averii demnitarilor, magistraților, a unor persoane cu funcții de conducere și de control, și a funcționarilor publici. Însă la acel moment nu exista și un instrument de control.
Totuși, sistemul s-a consolidat și extins semnificativ abia după anul 2003, odată cu presiunile legate de integrarea României în Uniunea Europeană. Un moment-cheie a fost adoptarea Legii nr. 161/2003, cunoscută ca „pachetul anticorupție”, care a impus obligativitatea declarațiilor de avere pentru un spectru mult mai larg de funcționari și demnitari publici, precum și publicarea acestora.
Ulterior, prin Legea nr. 144/2007, a fost înființată Agenția Națională de Integritate (ANI), care are rolul de a verifica aceste declarații.
Cine conduce CCR
Potrivit PRESShub, președintele CCR Marian Enache este un jurist trimis de PSD la Curtea Constituțională, a avut dosar de informator la Securitate înainte de 1989 (care s-a pierdut) și cumulează trei pensii cu salariu de la CCR. În total, Enache are un venit echivalentul în lei a 20.000 de euro net/lună. Potrivit declarației de avere pe care acum vrea să o ascundă de ochii publicului, președintele CCR a avut anul trecut 473.000 de lei salariu, 680.000 de lei de la casa locală de pensii sector 6 și de la casa de asigurări a avocaților și 82.000 de lei pensie specială de fost parlamentar.
Soția sa, medic în Iași, a primit 135.000 de lei de la Universitatea de Medicină și Farmacie Iași și 130.000 de lei de la Spitalul de Urgenta Sf. Spiridon Iași.
Nu e pentru prima dată când se încercă știrbirea atribuțiilor ANI.
Precedentul din CSM
În toamna lui 2019, judecătorii din Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) propuneau fix același lucru. Inițiativa de modificare a legii ANI a venit din partea judecătoarei Simona Marcu, membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) şi apropiată de preşedinta Consiliului de atunci, Lia Savonea. Potrivit Europa Liberă, ideea de modificare a legii ANI a fost transmisă spre consultare judecătorilor din ţară, care au făcut propuneri de modificare a modului de completare a declaraţiilor de avere şi a celor de interese.
O propunere a magistraților era ca venitul soţului sau soţiei celui care depune declaraţia de avere să fie anonimizat. Astfel, un articol din legea ANI se completa cu o frază. „Se asigură afişarea şi menţinerea declaraţiilor de avere şi ale declaraţiilor de interese, pe pagina de internet a instituţiei, dacă aceasta există, sau la avizierul propriu, în termen de cel mult 30 de zile de la primire, prin anonimizarea adresei imobilelor declarate, cu excepţia localităţii unde sunt situate, adresei instituţiei care administrează activele financiare, a codului numeric personal şi a semnăturii declarantului, precum şi a datelor de identificare şi a veniturilor altor persoane fizice decât declarantul”, scria în propunerea de modificare a legii.
La momentul respectiv, proiectul de modificare a Legii ANI a fost ţinut la secret și ulterior abandonat, până a ajuns pe masa lui Marian Enache, judecător aflat pe ultima sută de metri de mandat la CCR.
