Lia Savonea, fostă șefă a Consiliului Superior al Magistraturii și președintă a Curții de Apel București, a fost votată, luni, de 9 dintre cei 10 membri ai Secției Judecători ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) pentru funcţia de președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție.
La ieșirea de la interviul susținut la CSM, aceasta a declarat că își dorește „o justiție mai bună” și a afirmat că eticheta de judecător controversat care i-a fost pusă în ultimii ani „este regretabilă”.
Conform CSM, Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât numirea judecătoarei Liei Savonea în funcția de președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție, pe o perioadă de 3 ani, începând cu data vacantării funcţiei, dar nu mai târziu de 17.09.2025.
“Justiția se construiește prin decizii”
Judecătoarea Lia Savonea a spus, în fața Secției pentru judecători din CSM, că s-a înscris în cursa pentru șefia Înaltei Curți de Casație și Justiție nu pentru o funcție, ci pentru o misiune, adăugând că „cele mai grele decizii trebuie asumate, nu evitate”.
„Candidez nu pentru o funcție, candidez pentru o misiune. Pentru mine, această candidatură nu este o etapă de carieră, ci o asumare. Sunt conștientă că funcția de președinte la Instanța supremă nu este o poziție onorifică, este o răspundere grea. Experiența pe care am acumulat-o în 21 de ani de activitate, exclusiv ca judecător în funcții de conducere, în funcții de execuție, membru în colegiul de conducere, membru în Consiliul Superior al Magistraturii, m-au ajutat să înțeleg, în profunzime, sistemul judiciar pe fiecare palier – judecătorie, tribunal, curte de apel și instanță supremă. M-au ajutat să înțeleg toți acești ani că justiția se construiește prin decizii, iar cele mai grele decizii trebuie asumate, nu evitate. Am învățat că independența nu este un lucru câștigat, este o răspundere și o luptă de zi cu zi”, a declarat Lia Savonea, citată de Agerpres.
Ea le-a spus membrilor Secției pentru judecători că s-a prezentat cu un proiect „axat, în principal, pe direcții precum responsabilitate, asumare, echilibru, valorizarea meritului”, ea susținând că „competența reală se vede în felul în care se aplică legea, nu în felul în care se vorbește despre ea”.
„Această etichetă de judecător controversat este nefondată”
După susținerea interviului în fața Secției Judecători, Lia Savonea a răspuns jurnaliștilor prezenți la sediul CSM, delimitându-se de titulatura de judecător controversat.
„Această etichetă de judecător controversat este nefondată, este regretabilă și mi-ar plăcea să discutăm într-o zi de unde este eticheta și de ce mi-ați pus această etichetă”, a declarat Lia Savonea.
Întrebată despre proiectul său de management, Lia Savonea a invocat nevoie de unitate între magistrați.
Cine este Lia Savonea
De-a lungul timpului, Lia Savonea a luat mai multe decizii controversate, printre care și declararea ca neconform a rechizitoriului din dosarul „Revoluției” în care este judecat Ion Iliescu și rejudecarea cazului în care Mario Iorgulescu avea o condamnare definitivă de 13 ani și 8 luni închisoare, după ce a condus mașina beat și drogat și a omorât un alt șofer.
Lia Savonea a promovat în funcţia de judecător la Instanţa supremă – Secţia Penală în primăvara anului 2023, după ce, anterior, a ocupat funcţia de preşedinte al Curţii de Apel Bucureşti. A fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii în perioada 2017-2023, iar în anul 2019 a deținut şi funcţia de preşedinte al CSM.
HotNews.ro scria, la momentul numirii la Curtea Supremă, că ea este considerată unul dintre cei mai influenți oameni din sistemul judiciar și lider al grupării antireformiste din CSM.
Comunitatea Declic a lansat în 2023 o petiţie publică împotriva Liei Savonea, petiție semnată de zeci de mii de oameni, în care solicita CSM să nu o promoveze la instanţa supremă. Declic făcea referire la faptul că, în anul 2015, Savonea a condamnat un bărbat la doar 8 luni de închisoare cu suspendare pentru act sexual cu un minor. Bărbatul a fost acuzat că a întreţinut relaţii sexuale cu nepoata sa în vârstă de 13 ani, însă judecătoarea a aplicat o pedeapsă minoră, justificând că fetiţa şi-ar fi dat consimţământul.
„În cazuri similare, judecătorii au fost cercetaţi disciplinar şi sancţionaţi. Nu înţelegem de ce, în cazul Liei Savonea, o astfel de hotărâre halucinantă a fost trecută cu vederea. CSM poate opri promovarea judecătoarei şi să dea, astfel, un semnal că sistemul judiciar începe să protejeze copiii împotriva prădătorilor sexuali”, declara Denisa Soare, coordonatorul campaniei Declic.
Demersul Declic a fost susținut de numeroase alte ONG-uri.
