Prim-ministrul Ilie Bolojan a mers luni seară în fața plenului reunit al Parlamentului pentru a angaja răspunderea Guvernului pe cinci dintre cele șase proiecte din pachetul fiscal 2, într-un context marcat de tensiunile din coaliție, după ce PSD a blocat pachetul privind reforma administrației publice.
Cinci şedinţe succesive
Este pentru prima oară când o astfel de procedură este folosită pentru atât de multe proiecte în aceeași zi, iar în aceste condiții au fost necesare ședințe succesive ale plenului.
Pentru ca procedura să respecte Constituția, au fost cinci ședințe – una pentru fiecare proiect. Așa s-a ajuns în situația în care președintele de ședință, Mircea Abrudean, a închis succesiv ședința în desfășurare doar pentru a deschide una nouă. Cele cinci ședințe de plen au durat în total aproximativ 48 de minute, timp în care premierul Ilie Bolojan a luat cuvântul și a prezentat pe scurt proiectele pe care a angajat răspunderea Guvernului. În deschidere, el le-a mulțumit „românilor pentru răbdare și încredere, pentru că au înțeles situația în care ne aflăm și nevoia unor măsuri radicale rapide”.
Liderul AUR, George Simion, a intervenit la un moment dat și a atras atenția că, potrivit regulamentului, ar trebui ca la deschiderea fiecărei ședințe să fie intonat imnul. Abrudean i-a răspuns că imnul a fost intonat la începutul primei ședințe comune.
Opoziția a criticat Guvernul și a protestat afișând mesajul „Reforma Nicușor+PSD+PNL+USR+UDMR = – democrație + sărăcie”. Protestul opoziției a fost mai vocal la începutul ședinței. Spre final, după cele 5 discursuri ținute de Ilie Bolojan (unul pentru fiecare proiect în parte), sala aștepta deja finalul ședinței.
Premierul nu a răspuns întrebărilor din partea presei
Ilie Bolojan nu a răspuns la întrebările presei la finalul ședinței, însă Guvernul a anunțat ulterior că premierul va răspunde marți întrebărilor jurnaliștilor într-o conferință de presă, de la ora 10:00. Ultima conferință de presă organizată de premier la Guvern a avut loc acum mai bine de o lună, în 29 iulie.
După ce Guvernul și-a asumat răspunderea astăzi pe pachetul de măsuri fiscale, opoziția are la dispoziție 3 zile să depună moțiune de cenzură, una pentru fiecare proiect de lege în parte. AUR a anunțat că va depune 4 moțiuni, pentru toate proiectele mai puțin cel privind pensiile magistraților. Voturile privind moțiunile de cenzură (vor fi 4 voturi secrete, cu bile, unul pentru fiecare moțiune), va avea loc la finalul săptămânii sau săptămâna viitoare.
Proiectele asumate de guvern se referă la pensiile magistraților, sistemul sanitar, guvernanța corporativă a companiilor de stat, eficientizarea ASF, ANRE și ANCOM, precum și la o serie de măsuri fiscale de la Ministerul Finanțelor.
Cum funcţionează procedura de asumare a răspunderii
Constituția României stabilește, la articolul 114, că Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege. Este practic o procedură care îi permite să adopte proiectul rapid, fără a fi dezbătut sau votat în Parlament.
Opoziția poate depune o moțiune de cenzură în termen de trei zile de la momentul asumării. Dacă moțiunea este adoptată, Guvernul este demis și proiectul este considerat respins.
În schimb, dacă moțiunea este respinsă, proiectul de lege este considerat a fi adoptat. Cu toate acestea, legea poate fi contestată la CCR, înainte de promulgare. De asemenea, președintele are dreptul de a cere reexaminarea legii.
Premierul Ilie Bolojan a angajat răspunderea Guvernului și pe primul pachet de măsuri fiscale, în iulie.
Ce amendamente au fost aprobate
Guvernul a adoptat mai multe amendamente la Pachetul 2 de măsuri fiscale, după ședința de astăzi, 1 septembrie. Printre altele, veteranii de război vor fi scutiți de la plata impozitului pe proprietate și cota suplimentară pentru impozitarea marilor averi va crește.
- Veteranii de război, văduvele acestora, persoanele persecutate din motive politice, prizonierii, persoanele deportate vor beneficia de scutire de la plata impozitului pe clădirile aflate în proprietate sau coproprietate. În cazul impozitelor pentru mijloacele de transport deținute, decizia privind scutirea de la plată va aparține unităților administrativ teritoriale.
- Cota suplimentară pentru impozitarea marilor averi va crește de trei ori, de la 0,3% la 0,9%. Astfel, în cazul proprietăţilor reprezentând clădiri rezidenţiale, prin aplicarea unei cote de 0,9% asupra diferenţei dintre valoarea impozabilă a clădirii comunicată de către organul fiscal local şi plafonul de 2.500.000 lei; în cazul proprietăţilor reprezentând autoturisme, prin aplicarea unei cote de 0,9% asupra diferenţei dintre valoarea de achiziţie şi plafonul de 375.000 lei.
- În cazul autovehiculelor electrice, impozitul pe mijlocul de transport va fi redus de la 80 de lei pe an, la 40 de lei pe an. Decizia are în vedere faptul că printre reformele care sprijină investițiile din cadrul Componentei 4
- Transport sustenabil din PNRR se numără modificări destinate să stimuleze transportul rutier cu emisii zero si a promova transportul public curat. -Valoarea minimă a capitalului social al societăților cu răspundere limitată se stabilește în funcție de nivelul cifrei de afaceri nete raportate prin situațiile financiare anuale aferente exercițiului financiar precedent. Practic, valoarea capitalului social pentru societățile înregistrate în prezent la Oficiul pentru Registrul Comerțului rămâne neschimbată până la depășirea pragului de 400.000 de lei. În cazul societăților care au înregistrat o cifră de afaceri netă peste 400.000 lei, valoarea minimă a capitaluluilui social este de 5.000 lei. În cazul societăților cu răspundere limitată nou înființate, valoarea minimă a capitalului social este de 500 de lei.
- Va fi aplicat impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) pentru companiile care înregistrează o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro pe an și nu aplică mecanismul cu limitarea cheltuielilor pentru afiliați.
- De asemenea, se aplică mecanismul de limitare a cheltuielilor deductibile la 1% pentru companiile care înregistrează cifră de afaceri mai mică de 50 de milioane de euro pe an. Astfel, contribuabilii, alţii decât cei prevăzuţi la art. 15 al legii și cei care înregistrează în anul precedent o cifră de afaceri, astfel cum este definită potrivit dispozițiilor art. 18^1, de peste 50.000.000 euro, care înregistrează cheltuieli aferente drepturilor de proprietate intelectuală, cheltuieli de management, consultanță, în relația cu entități afiliate care nu sunt înființate/constituite și nu au locul conducerii efective în România, astfel cum sunt prezentate în contul de profit și pierdere/situaţia veniturilor si cheltuielilor/date informative din raportările contabile oficiale întocmite pentru exercițiul financiar 2024/exercițiul financiar diferit de anul calendaristic care începe în anul 2024, a căror pondere în totalul cheltuielilor înregistrate în aceleași raportări, este de peste 1 %, consideră deductibile cheltuielile aferente drepturilor de proprietate intelectuală, cheltuielile de management, consultanță, în relația cu entități afiliate care nu sunt înființate/constituite și nu au locul conducerii efective în România, înregistrate în anul fiscal de calcul, în limita de 1% din totalul cheltuielilor înregistrate conform reglementărilor contabile în anul fiscal de calcul.
