Grupurile de prietenie din Parlamentul României sunt pe hârtie instrumente importante ale parlamentarilor în consolidarea relațiilor externe ale României cu alte state. În realitate, activitatea acestor grupuri este aproape inexistentă, nemonitorizată și fără impact pentru diplomația românească.
În Parlamentul României există în actuala legislatură 101 de grupuri de prietenie. Acestea au rolul de a construi relații bilaterale între parlamentarii români și parlamentarii altor state, cu care România urmărește să aibă relații privilegiate.
Grupurile variază, de la state cruciale pentru arhitectura diplomatică românească, precum Marea Britanie, Franța sau grupul Pro-America (grup separat înființat la cererea fostului premier PSD Marcel Ciolacu), până la state unde relațiile sunt limitate, precum Venezuela, Turkmenistan sau Cuba.
Deputații sunt tăcuți cu privire la activitatea lor în grupurile de prietenie
PRESShub a contactat 19 deputați, președinți și vicepreședinți de grupuri de prietenie cu alte state în Parlamentul României, pentru a solicita informații despre activitatea lor în aceste grupuri și cum efortul lor a ajutat la îmbunătățirea relațiilor bilaterale ale României. Deputații au fost aleși astfel încât să reprezinte proporțional numărul total al fiecărui partid parlamentar, iar grupurile au fost selectate aleatoriu.
Până la scrierea articolului, doar Diana Stoica și Călin-Florin Groza au răspuns solicitării de a comunica activitatea lor în grupurile de prietenie.
Diana Stoica, deputată USR și vicepreședintă a grupului de prietenie cu Republica Guinea, a răspuns pentru PRESShub că până în prezent nu a existat „nici un proiect, inițiativă sau întâlnire în cadrul acestui grup de prietenie.” Mai mult de atât, deputata a spus că nici măcar nu l-a cunoscut pe președintele grupului, Csillag Andrei (deputat POT).
România nu are până la această oră o ambasadă în Republica Guineea și cu excepția legăturile pe care Nicolae Ceaușescu le-a întreținut înainte de 1989, România nu are relații bilaterale cu țara africană.
În plus, se pune întrebarea care este relevanța anumitor grupuri de prietenie cu state cu care România nu are relații foarte dezvoltate, precum Guinea, Zimbabwe sau Turkmenistan. Motivul este că „aceste grupuri rămân acolo doar pentru că sunt parte a aparatului birocratic.”, după cum spune
Marius Ghincea, politolog și cercetător postdoctoral la universitatea elvețiană ETH Zurich.
„Cât ele există și nu strică și, în general, atunci când formezi un grup de prietenie, să-l dizolvi sau să-l desființezi, semnalizează ceva negativ cu privire la relațiile birocratice sau bilaterale între cele două state, pentru că, dacă l-ai dizolva, ar duce la anumite tensiuni diplomatice potențiale”,mai spune Ghincea.
