Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) au decis joi să sesizeze Curtea Constituțională cu privire la neconstituționalitatea Legii care modifică sistemul de pensii speciale pentru judecători și procurori, pentru care Guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament. Instanța supremă acuză, între altele, că importanța pensiei de serviciu, element esențial pentru independența justiției, a fost ignorată de legiuitor.
Legea Guvernului Bolojan, care a generat proteste masive în instanțe și parchete prin suspendarea activității, prevede că pensia magistraților nu va putea depăși 70% din ultimul salariu net, față de 80% din salariul brut în prezent. Totodată, pentru a intra la pensie, magistrații vor trebui să aibă o vechime de 35 de ani, comparativ cu cei 25 de ani actuali, iar vârsta de pensionare va crește gradual până la 65 de ani.
Premierul Ilie Bolojan a comentat marți, într-o conferință de presă, că dacă legea va fi respinsă de Curtea Constituțională, Guvernul și-ar putea pierde legitimitatea de a promova măsuri similare în alte domenii: „Când ai un proiect important care este un jalon pentru a lua alte decizii asemănătoare, dacă el nu trece, e greu de presupus că Guvernul mai are legitimitatea să vină cu măsuri asemănătoare în alte domenii”.
Sub conducerea judecătoarei Lia Savonea, ICCJ a convocat joi secțiile unite ale magistraților, care au decis în unanimitate să atace legea la CCR, reclamând că opt articole sunt neconstituționale. Sesizarea depusă la Curtea Constituțională se întinde pe 39 de pagini și detaliază numeroase motive pentru care noua lege ar încălca Constituția.
Încălcarea procedurilor și avizul CSM ignorat
ICCJ acuză Guvernul că a adoptat legea fără avizul Consiliului Superior al Magistraturii, încălcând prevederile legale privind asumarea răspunderii. În sesizarea trimisă la CCR se arată că proiectul aprobat de Executiv la 29 august 2025 diferă substanțial de cel trimis CSM spre consultare, iar asumarea răspunderii a avut loc pe forma modificată, „echivalând cu inexistența avizului”. Instanța susține că această procedură încalcă principiul consultării puterii judecătorești și subminează rolul CSM în legislație.
Judecătorii invocă încălcarea principiului statului de drept, securității juridice și independenței justiției. „Un sistem judiciar ‘reformat’ de la un an la altul, în funcție de voința politică a celor aflați temporar la putere, nu mai poate fi considerat independent”, se arată în sesizarea către CCR.
Discriminări între generații și stabilitate afectată
ICCJ critică faptul că legea creează trei regimuri diferite de pensionare pentru magistrați: pentru cei care se pensionează conform legislației înainte de 1 ianuarie 2024, cei care se pensionează în baza Legii 282/2023 și cei care vor ieși la pensie sub noul act normativ. Această coexistență, susțin judecătorii, produce discriminări între generațiile de magistrați și afectează principiul egalității în drepturi.
De asemenea, Instanța supremă subliniază că angajarea răspunderii în Parlament de către Guvern a fost folosită abuziv, pentru că nu erau îndeplinite condițiile de urgență și aplicare imediată. „Tehnica de asumare a răspunderii încalcă normele legislative și a fost folosită într-un mod artificial, pentru a conferi o aparență de legalitate”, se arată în sesizare.
Vechimea suplimentară și alte neclarități
Legea prevede introducerea unei condiții suplimentare de vechime în muncă de 35 de ani, cumulată cu vechimea în magistratură și vârsta. ICCJ atrage atenția că aceasta este neclară și necorelată cu celelalte criterii. Tranșele de vechime sunt extrem de scurte, iar sintagmele „vârsta standard de pensionare” și „data pensionării” sunt ambigue, ceea ce ridică probleme de predictibilitate juridică și stabilitate legislativă.
Mai mult, instanța critică modul de actualizare a pensiilor, care creează două regimuri distincte: unii magistrați vor avea pensia ajustată în raport cu remunerația în activitate, alții prin indexare în funcție de data pensionării. Aceasta, susțin judecătorii, contravine principiilor neretroactivității și securității raporturilor juridice.
Protecția pensiilor grefierilor și a personalului auxiliar
ÎCCJ subliniază că și pensiile grefierilor și personalului auxiliar sunt afectate. Creșterea vechimii și vârstei, împreună cu reducerea procentului aplicat bazei de calcul, aduce aceste pensii aproape de nivelul celor din sistemul public, „golește de conținut dreptul la pensie de serviciu și îl transformă într-un drept teoretic și iluzoriu”, arată sesizarea.
Modificările cheie ale sistemului de pensii speciale
Potrivit proiectului Guvernului Bolojan:
-
Vârsta standard de pensionare va fi 65 de ani, cu creștere graduală până în 2036, prin adăugarea anuală a câte un an și șase luni;
-
Magistrații vor avea nevoie de 35 de ani vechime pentru a ieși la pensie;
-
Pensia nu va depăși 70% din ultimul salariu net;
-
Pensionarea anticipată va fi posibilă doar cu penalizare de 2% pe an până la împlinirea vârstei standard;
-
Modificările afectează și grefierii, reducând diferența dintre pensia lor de serviciu și cea generală.
Proiect criticat de CSM
Proiectul a fost criticat dur de Consiliul Superior al Magistraturii și a generat proteste în instanțe și parchete. Deși Guvernul și-a asumat răspunderea pe acest act normativ, nu a fost depusă moțiune de cenzură. ICCJ susține că legea afectează stabilitatea sistemului judiciar și independența justiției, punând în pericol principiile fundamentale ale statului de drept.
Dacă Curtea Constituțională va respinge legea, aceasta nu va mai putea intra în vigoare la 1 octombrie 2025, ceea ce ar constitui o lovitură semnificativă pentru Guvern și planurile sale de reformă a pensiilor speciale ale magistraților.
În concluzie, sesizarea ICCJ la CCR subliniază numeroasele probleme de constituționalitate și tehnică legislativă ale Legii Bolojan, punând accent pe protecția independenței justiției, principiul egalității și securitatea juridică a magistraților și personalului auxiliar din sistemul judiciar.
