România se confruntă cu un deficit major pe piața muncii, iar datele publicate recent de Institutul Național de Statistică (INS) arată o realitate îngrijorătoare. În trimestrul II 2025, doar puțin peste 63% din populația activă cu vârste între 15 și 64 de ani avea un loc de muncă. Aceasta reprezintă o creștere modestă față de primul trimestru, dar indică în continuare un nivel scăzut al ocupării în raport cu potențialul țării.
Conform INS, populația activă din România era de 8.222.800 de persoane în perioada aprilie–iunie 2025. Din această cifră, 7.733.000 erau persoane ocupate, iar 489.800 erau șomeri. Rata de ocupare a crescut ușor, cu 0,6 puncte procentuale, comparativ cu trimestrul anterior, ajungând la 63,3%.
Diferențele între sexe și între mediul urban și rural rămân însă semnificative. Gradul de ocupare a fost mult mai mare în rândul bărbaților, 71,6%, comparativ cu 54,8% la femei. De asemenea, persoanele din mediul urban au înregistrat o rată de ocupare de 69,3%, mult peste cei 57,1% din mediul rural.
Tinerii, cel mai afectat segment
Situația este și mai dificilă în rândul tinerilor. Rata de ocupare a tinerilor cu vârste între 15 și 24 de ani a fost de doar 18,7%, ceea ce indică dificultăți majore în integrarea acestora pe piața muncii. În același timp, rata șomajului în această grupă de vârstă a atins 22,9%, cea mai ridicată dintre toate grupele analizate.
Pe ansamblu, rata șomajului în trimestrul II 2025 a fost de 6,0%, în scădere cu 0,2 puncte procentuale față de trimestrul I 2025. Diferențele între sexe au fost minime, 6,0% pentru bărbați și 5,9% pentru femei. În schimb, discrepanțele între mediul urban și rural rămân importante: 9,4% dintre persoanele din mediul rural sunt șomere, comparativ cu doar 3,0% în mediul urban.
Probleme structurale și impact asupra economiei
Aceste cifre reflectă probleme structurale pe piața muncii din România. Nivelul scăzut de ocupare, mai ales în mediul rural și în rândul femeilor și tinerilor, pune presiune asupra bugetului de stat, în condițiile în care mai puțini oameni contribuie la sistemul de taxe și impozite. În plus, deficitul de forță de muncă poate afecta creșterea economică, investițiile și productivitatea, dar și capacitatea companiilor de a-și dezvolta activitățile.
Tinerii și șomerii din mediul rural se confruntă cu cele mai mari dificultăți. Lipsa locurilor de muncă, migrația către orașe sau chiar către alte țări, dar și calificările insuficiente pentru cerințele actuale ale pieței fac integrarea acestora dificilă. Acest lucru arată că politica publică trebuie să se concentreze pe stimularea ocupării, în special prin programe de formare profesională, sprijinirea antreprenoriatului și crearea de locuri de muncă în zonele defavorizate.
