Diana Șoșoacă a ajuns, luni, la Parchetul General, unde a fost chemată pentru a fi audiată în dosarul în care este acuzată printre altele de propagandă legionară, ultraj şi sechestrare.
Procurorii i-au comunicat oficial calitatea de inculpat şi au anunţat punerea în mișcare a acțiunii penale față de ea pentru 11 infracțiuni.
Şoşoacă a profitat de ocazie pentru o baie de mulţime printre susținătorii care afișau pancarte cu „Solidari cu Diana Șoșoacă” şi care i-au oferit flori. Oamenii au venit cu vuvuzele și fluturau steagul României, alături de cel al S.O.S. România, dar unul avea şi un fular cu Palestina.
„Va veni momentul când SOS România va ajunge la guvernare, va veni momentul când eu voi fi președintele României, toți veți fi în pușcărie și la canalul Dunăre-București pentru cât v-ați bătut joc de români”, a spus Şoşoacă.
“Eu nu am venit aici să stau în genunchi şi nici să mă supun”
La ieşirea de la Parchet, Şoşoacă a spus că i s-a comunicat că are calitatea de inculpat în dosar.
”Parchetul General este cea mai coruptă instituţie a statului român. Parchetul European este cea mai coruptă instituţie a UE. Eu nu am venit aici să stau în genunchi şi nici să mă supun”, a mai spus Diana Şoşoacă.
Ea a anunțat că a refuzat să dea o declarație, susținând că, odată cu deschiderea acestui dosar pe numele ei, “România intră în dictatură” și “urmează arestări masive ale celor care susțin cauza naționalistă”.
”Mi s-a adus la cunoştinţă calitatea de suspect. Ulterior, după ce mi s-au adus la cunoştinţă faptele şi învinuirile, imediat mi s-a băgat sub nas – deşi trebuia să fiu lăsată să studiez dosarul – o ordonanţă prin care din suspect sunt făcută inculpat”, a afirmat Şoşoacă, citată de News.ro.
Parchetul anunţă punerea în mişcare a acțiunii penale pentru 11 infracțiuni
Pe 23 septembrie, Parchetul General a solicitat Parlamentului European ridicarea imunității europarlamentarei Diana Șoșoacă, pentru săvârșirea mai multor infracțiuni, printre care propagandă legionară.
Diana Șoșoacă a fost chemată în aceeaşi zi la sediul Parchetului, însă nu s-a prezentat la audieri.
Potrivit procurorilor, Diana Șoșoacă este anchetată pentru:
- 4 infracțiuni de lipsire de libertate în mod ilegal (adică ar fi reținut persoane împotriva voinței lor, în cazul jurnaliştilor italieni);
- 4 infracțiuni de promovarea, în public a cultului persoanelor condamnate pentru săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război, precum și fapta de a promova, în public, idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe
- promovarea, în public, în orice mod, idei, concepții sau doctrine antisemite
- negarea, contestarea, aprobarea, justificarea sau minimalizarea în mod evident, prin orice mijloace, în public, a Holocaustului ori a efectelor acestuia
- ultraj (adică pentru agresarea sau insultarea unui funcționar public aflat în exercițiul funcției).
Comemorare la troița din Tâncăbești și elogierea lui Ceaușescu
La sfârșitul lunii noiembrie 2024, Diana Șoșoacă a mers la troița din localitatea ilfoveană Tâncăbești, unde a fost organizată o comemorare a 86 de ani de la moartea liderului mișcării legionare, Corneliu Zelea-Codreanu, și a altor 13 membri ai mișcării de extremă dreapta.
“E dreptul meu să consider pe cine vreau eu patriot”, a spus Diana Șoșoacă despre Corneliu Zelea Codreanu, într-o transmisiune pe Facebook.
În octombrie 2024, Parchetul General s-a autosesizat și a deschis un dosar penal, după ce Diana Șoșoacă l-a omagiat pe fostul lider legionar Corneliu Zelea Codreanu.
Nemulțumită că judecătorii de la Curtea Constituțională i-au invalidat candidatura la alegerile prezidențiale, Diana Șoșoacă a intrat atunci live pe Youtube și l-a omagiat pe fostul lider legionar Corneliu Zelea Codreanu.
În luna februarie 2025, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a depus la Parchetul General un denunț la adresa Dianei Șoșoacă pentru promovarea cultului dictatorului comunist Nicolae Ceaușescu, condamnat pentru genocid.
Astfel, pe 11 februarie 2025, Diana Șoșoacă a avut o intervenție în plenul Parlamentului European, în cadrul căreia le-a recomandat colegilor să elaboreze strategiile de politică externă după modelul dictatorului Nicolae Ceaușescu, afirmând că: “Nimeni nu l-a egalat vreodată”.
