România cultivă ecologic doar 5,8% din suprafața sa agricolă, mult sub media UE de 10,8%. Guvernul și-a asumat pentru anul 2030 atingerea unei ținte de doar 6%.
În 2024, România a înregistrat o suprafață de 781.398 de hectare certificată ecologic, ceea ce reprezintă aproximativ 5,8% din suprafața agricolă utilizată la nivel național, potrivit datelor furnizate de Ministerul Agriculturii pentru HotNews.
„Țara noastră dispune de un potențial considerabil în toate regiunile pentru dezvoltarea agriculturii ecologice. Creșterea constantă a suprafețelor aflate în conversie și certificare, precum și a numărului de operatori, confirmă interesul tot mai mare pentru acest sector”, spun reprezentanții ministerului.
Dar România nu are ținte mari de creștere rapidă. Țara noastră și-a propus ca până în 2030 minimum 6% din suprafața agricolă utilizată să fie ocupată de culturi ecologice, obiectiv stabilit prin Planul Național de Acțiune pentru Dezvoltarea Producției Ecologice (PNADPE).
În opinia organizațiilor de producători bio, statul român nu încurajează suficient dezvoltarea acestui sector și chiar îi pune bețe în roate.
„Potențial enorm”
„România are un potențial enorm pentru agricultura bio, care însă stagnează de 10 ani”, susține Marian Cioceanu, președintele Asociației Bio România, într-un dialog cu HotNews.
„Când am intrat în UE, am pornit să punem bazele acestui sector. Primele subvenții au fost primite în 2010, dar în 2015 au fost blocate de APIA. Pur și simplu în procedura de la APIA nu exista posibilitatea de a bifa că ai pășune ecologică. Au lăsat subvențiile un an, doi, apoi au fost scoase”.
În prezent, în România se cultivă ecologic doar materii prime, precum cereale, fructe de pădure și miere, care merg la export aproape în totalitate.
„Chiar și fără subvenții, pentru ca terenul pe care îl ai să fie certificat ecologic, este o birocrație excesivă care îi descurajează pe fermieri. Ai de completat 13 anexe an de an, pe hârtie. În Franța, spre exemplu, intri pe internet și completezi 4 câmpuri”, a mai spus Cioceanu.
„E mult mai simplu electronic. Pur și simplu eu nu am nicio explicație de ce nu se face și la noi așa. Avem periodic întâlniri la Ministerul Agriculturii unde ridicăm aceste probleme și de 10 ani nu se rezolvă nimic”.
Peste 90% dintre produsele bio din magazine sunt de import
Românii sunt interesați de alimentele ecologice, iar în marile magazine departamentul de produse bio este din ce în ce mai mare, însă peste 90% dintre produsele de acolo sunt de import. Românești poți găsi doar produse lactate, ouă, foarte rar vin sau miere.
Chiar și cei de la Comisia Europeană s-au mirat de ce România nu-și dezvoltă sectorul agriculturii bio, din moment ce potențialul este enorm.
„Recent a venit la București o echipă de experți de la Comisia Europeană, pentru a analiza de ce lucrurile nu se mișcă în România, pentru că potențialul este enorm. Doar dacă am certifica pășunile alpine și zonele din Delta Dunării, care este evident că se încadrează, am ajunge la 15%. Ele sunt de facto zone ecologice, însă trebuie certificate oficial”, a adăugat reprezentantul industriei bio, Marian Cioceanu.
Între produsele tradiționale și obligația de certificare
Potrivit ultimelor date Eurostat, în 2022 suprafața folosită pentru agricultură ecologică în Uniunea Europeană a reprezentat 10,5% din terenul agricol utilizat, adică 16,9 milioane hectare (cu o creștere mică față de 15,9 milioane în 2021). Alte date mai recente, care arată o pondere de 10,9% în 2023, nu au fost confirmate încă de Eurostat.
Cele mai dezvoltate țări din acest punct de vedere sunt Austria, cu 27% din suprafața agricolă, Estonia – 23% și Suedia – 20%.
Spania are 10,8% din suprafața agricolă utilizată pentru agricultură ecologică, dar nu se află printre lideri.
Frunza albă pe fundal verde
În supermarketuri și magazine mari, silueta unei frunze albe pe fundal verde a devenit o etichetă comună. Gemuri, fructe, legume, carne, lapte, alimente care, prin tradiție, au fost produse întotdeauna ecologic, dar care acum trebuie certificate pentru a respecta reglementările europene și, totodată, pentru a răspunde unui consumator mai exigent în privința sustenabilității, scrie publicația spaniolă El Confidencial.
Spania, Franța și Italia sunt și ele în grupul țărilor cu cele mai mari suprafețe cultivate ecologic. Această creștere constantă reflectă nu doar adaptarea la reglementările tot mai stricte, ci și angajamentul producătorilor față de un model care, deși necesită mai multă grijă și controale, oferă noi oportunități de piață. În multe regiuni, instituțiile publice însele oferă formare pentru profesioniști.
Continuarea în HotNews.
