Sfințirea Catedralei Mântuirii Neamului care a avut loc duminică, 27 octombrie, a atras atenția națională și internațională. De la dimensiunile sale, până la opiniile polarizante și discuțiile despre rolul Bisericii în societate, cea mai mare catedrală ortodoxă din lume rămâne, la 15 ani de la începerea construcției sale, un subiect fierbinte în societatea românească.
Asociated Press: Catedrală în vremea austerității
Agenția de știri americană Asociated Press a prezentat dimensiunile Catedralei: 125 de metri înălțime și 17.800 de metri pătrați ocupați de picturi. De asemenea, a prezentat contextul istoric al construirii catedralei:
„Propunerile pentru construirea unei catedrale naționale în această țară cu aproximativ 19 milioane de locuitori au fost avansate de mai bine de un secol, dar realizarea lor a fost împiedicată de cele două războaie mondiale și de deceniile de regim comunist, care a încercat să suprime religia. Biserica Ortodoxă Română a numit catedrala «un simbol al identității naționale »”.
AP a surprins, însă, și opiniile împărțite ale societății, legate de alocarea de fonduri publice pentru Catedrala care a costat 270 de milioane de euro. Claudiu Tufiș a declarat, în cadrul materialului, că ridicarea s-a făcut cu niște costuri foarte mari, care au fost achitate prin fondurile publice, relevă puterea Bisericii asupra politicului.
„Faptul că au obligat, an după an, politicienii să plătească pentru asta, în unele cazuri luând bani de la comunități care aveau cu adevărat nevoie de acești bani, indică faptul că a fost o demonstrație de forță, nu una de umilință și iubire față de Dumnezeu. ”
Un alt respondent, Rareș Ghiorghieș, în vârstă de 37 de ani, s-a poziționat pentru construcția bisericii: „Cei mai mulți care critică [Catedrala] nu urmăresc învățăturile Bisericii ”.
Totuși, acesta a recunoscut că banii ar fi putut să fie utilizați optim în alte zone, precum educație sau sănătate,
Balkan Insight: Putere și controverse
Portalul multinațional Balkan Insight l-a intervievat pe antropologul italian Giuseppe Tateo, autorul lucrării „Sub semnul crucii” care studiază România contemporană.
Acesta a indicat că, stilistic vorbind, Catedrala nu oferă niciun element de inovație, ceea ce indică o implicare profundă a clericilor inclusiv în proiectarea Catedralei.
„Majoritatea arhitecților cu care am discutat consideră că proiectul nu are valoare estetică, deoarece nu dă dovadă de creativitate sau inovare. Constructorii au urmat pur și simplu instrucțiunile Patriarhiei, care stipulau că lăcașul de cult trebuie să servească drept simbol al credinței și prestigiului național. ”
Totodată, el a subliniat că locația este bizară, catedrala aflându-se în proximitatea uneia dintre cele mai emblematice clădiri din perioada ceaușistă, Palatul Parlamentului, creând o disonanță arhitecturală considerabilă.
Tateo a declarat că această construcție face parte din ceea ce Biserica revendică drept o „renaștere instituțională post comunistă”, care a fost exprimată, în ultimele decenii, prin construcția a 34 de catedrale pe teritoriul țării, finanțate aproape exclusiv din bani publici. A adăugat, însă, că aceste proiecte și alocări de fonduri reprezintă, mai degrabă, imaginea pe care Biserica și-o construiește, decât o „renaștere reală”, întrucât „oamenii au rămas religioși și în socialism.”
Față de viitorul ortodoxiei românești, Giuseppe Tateo a declarat că Bisericile și Catedralele vor rămâne o componentă esențială, mai ales în contextul unei populații îmbătrânite. Totuși, a adăugat că societatea românească, deși majoritar religioasă, trece printr-un proces de secularizare accelerată.
„În ultimul deceniu, numărul creștinilor ortodocși înregistrați oficial a scăzut cu aproximativ două milioane. Acest lucru se datorează în parte emigrației, dar și faptului că mulți tineri nu se mai identifică ca credincioși sau nu se mai simt legați de ortodoxie. ”
Bloomberg: Unitate națională pentru o societate divizată?
Site-ul american de presă Bloomberg a indicat faptul că finalizarea Catedralei vine într-un moment în care România trece printr-o confruntare între părțile conservatoare și cele progresiste ale societății, fenomen cunoscut sub numele de „război cultural”, care se adaugă la instabilitatea cauzată de austeritate.
„Între timp, țara este divizată de un război cultural între naționaliștii mai pioși și conservatori și liberalii pro-UE, orientați spre Occident.”
Totuși, Bloomberg a indicat faptul că Biserica se bucură de o încredere foarte mare în societate, fiind plasată pe locul doi după Armată, conform unor sondaje și că, conform guvernului , ridicarea unei catedrale naționale a fost o chestiune istorică amânată pentru mult timp.
„Bucureștiul este singura capitală europeană care nu a avut niciodată o catedrală ortodoxă reprezentativă la nivel național, iar Biserica nu dispunea de un spațiu adecvat pentru a organiza și celebra ceremonii de amploare, de importanță națională. ”
În același timp, articolul indică faptul că, în ciuda invocării neutralității sale în politică, Biserica Ortodoxă este un subiect instrumentalizat adesea, mai ales de politicienii extremiști.
