Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de CAsaţie şi Justiţie au decis, vineri, în unanimitate, sesizarea CCR cu privire la legea privind pensionarea magistraţilor.
”Decizia adoptată este sesizarea CCR. Adoptată în unanimitate, 102 judecători din 102 prezenţi”, este anunţul oficialilor ICCJ.
Cum argumentează Înalta Curte decizia
Înalta Curte a decis să sesizeze CCR „în sinteză pentru că proiectul discriminează magistrații față de alți beneficiari de pensii de serviciu, încalcă standardele internaționale (…)”, a declarat vineri Victor Alistar, purtător de cuvânt de la Înalta Curte.
„Proiectul normativ discriminează magistrații față de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu, încalcă brutal independența justiției, elimină de facto pensia de serviciu pentru magistrați, încalcă standardele internaționale statuate prin jurisprudența Curții de Justiție a Unui Europene, Curții Europene a Drepturilor Omului, încalcă de asemenea caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale”, a declarat acesta.
Alistar mai suține că legea „utilizează termeni ambiguu și neclari și prezintă lacune normative care fac legea incompatibilă cu standardele de calitate și previzibilitate într-un stat de drept”.
„Legea creează discriminare evidentă între categoriile de pensii de serviciu, fiind net defavorabilă magistraților, deși magistrații sunt singurii care au statut constituțional garantat (…) Comparativ cu celelalte categorii de beneficiar ai pensiilor de serviciu, numai în cazul magistraților, plafonarea este drastică, respectiv limitată la 70% din net. La alte categorii există limitări raportate la valoarea netă mult superioară, de la 80% în sus. Discriminarea este evidentă și nejustificată, raportată la motivele invocate în expunerea de motive a Executivului”, a adăugat acesta.
Premierul Bolojan și-a asumat răspunderea pe legea privind pensiile magistraților
Premierul Ilie Bolojan și-a asumat marți răspunderea în Parlament pe legea privind pensiile magistraților. Opoziția a depus deja o moțiune de cenzură, iar votul ar urma să aibă loc săptămâna viitoare.
Citeşte şi: Guvernul îşi asumă răspunderea pe legea referitoare la pensiile magistraţilor
Modificări față de prima variantă pe care Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea
Legea pe care și-a asumat acum răspunderea Ilie Bolojan are o singura diferență majoră față de prima variantă, care a picat la CCR în luna octombrie (din cauza lipsei avizului de la CSM). Față de prima variantă, legea prevede o perioadă de tranziție de 15 ani, și nu de 10.
- Proiectul de lege prevede ca pensia să fie egală cu 70% din ultimul salariu net, la fel ca în forma anterioară propusă de Guvernul Bolojan, respinsă de Curtea Constituțională.
- Perioada de tranziție însă a crescut de la 10 la 15 ani. Concret, asta înseamnă că peste 15 ani, magistrații vor ieși la pensie la 65 de ani.
- În fiecare an, vârsta de pensionare va crește cu un an, până când, în 2042, procurorii și judecătorii vor ieși la pensie la 65 de ani.
- Conform proiectului de lege, cuantumul pensiei de serviciu va fi de 55% din baza de calcul, reprezentată de media indemnizațiilor brute din ultimele 60 de luni, dar nu mai mult de 70% din ultima indemnizație netă avută în activitate.
- Magistrații se vor putea pensiona în continuare anticipat, cu condiția să aibă o vechime de 35 de ani, dar dacă nu au împlinită vârsta de 65 de ani se va aplica o penalizare anuală „de 2% până la împlinirea vârstei standard de pensionare din sistemul public”.
În prezent, pensia de serviciu a magistraților reprezintă 80% din ultimul salariu brut.
Pentru noua lege Guvernul a așteptat avizul CSM, care a fost însă unul negativ.
