Judecătorii CCR nu au luat nici luni o decizie pe legea privind pensiile magistraților, pentru că cei patru judecători propuși de PSD nu s-au prezentat la ședință. Cu o zi în urmă, ei au părăsit sala, iar decizia nu a mai putut fi luată din lipsă de cvorum. O nouă ședință a fost stabilită pentru 16 ianuarie. Legea Guvernului Bolojan avea termen de intrare în vigoare 1 ianuarie.
Duminică motivul invocat pentru amânare a fost lipsa de cvorum, după ce patru judecători susținuți de PSD au ieșit din ședință și nu s-au mai întors, potrivit surselor Digi24. Pentru un verdict este nevoie de minimum șase judecători. Cei patru judecători ai CCR numiți de PSD au lipsit şi din ședința convocată luni, pentru ora 10:00. Aceasta s-a încheiat fără o decizie, deoarece cvorumul necesar de 6 judecători nu a fost întrunit, în sală fiind doar 5. O nouă ședință a fost programată pentru data de 16 ianuarie.
Cei patru judecători ai CCR numiți de PSD sunt Gheorghe Stan, Cristian Deliorga, Bogdan Licu și Mihai Busuioc. Numărul total al judecătorilor CCR este 9.
„Curtea Constituțională a decis, duminică, continuarea deliberărilor în data de 29 decembrie 2025, ora 10,00, în cazul obiecției de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de servici, obiecție formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție, constatând lipsa cvorumului în cadrul ședinței de deliberare intervenită în data de 28 decembrie 2025”, se arată într-un comunicat al CCR.
Decizia amânării a fost dată și după mai multe pauze luate de judecătorii de la Curtea Constituțională. De obicei, pauza are ca scop ca judecătorii să ajungă la un consens, după ce în ședință nu au reușit să ajungă la un numitor comun. Însă după ce au reluat ședința la foarte puțin timp, undeva la 10 minute, au ieșit iar o parte dintre judecători din sala ședinței Curții Constituționale. Este vorba despre magistrații numiți de PSD, potrivit jurnalistei Digi24 Ema Stoica. Ședința CCR de duminică a început la ora 13:00, iar amânarea a fost dată după o oră jumătate.
Proiectul inițial a fost respins ca neconstituțional pe 20 octombrie
Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, care a făcut parte din al doilea pachet de măsuri pe care Guvernul şi-a angajat răspunderea, a mai fost contestat la CCR, iar pe 20 octombrie magistraţii au stabilit că este neconstituţional, întrucât nu a fost respectat termenul legal pentru emiterea avizului consultativ al CSM.
Pe 2 decembrie, Guvernul şi-a angajat răspunderea în Parlament pe noul proiect, avizat negativ de Consiliul Superior al Magistraturii. Proiectul stabileşte condiţiile în care se pot pensiona magistraţii şi modul de calcul al pensiilor lor.
Pe 10 decembrie, Curtea Constituţională a amânat luarea unei decizii în cazul sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) privind legea care stabileşte condiţiile de pensionare pentru magistraţi, dar şi noul mod de calcul al pensiei.
La data de 5 decembrie, ICCJ a decis, în unanimitate, sesizarea Curţii Constituţionale a României pentru controlul constituţionalităţii, pe Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, potrivit News.ro.
Ce prevede proiectul
Legea prevede următoarele modificări în domeniul pensiilor de serviciu ale magistraţilor:
- stabilirea vârstei de pensionare, pentru personalul vizat de proiect, prin referire la vârsta standard de pensionare din sistemul public de pensii;
- instituirea vârstei de 49 ani ca vârstă minimă de pensionare până la data de 31 decembrie 2026;
- instituirea condiţiei de vechime în muncă de cel puţin 35 de ani;
- creşterea treptată a vârstei de pensionare cu câte un an pentru fiecare generaţie de magistraţi;
- introducerea unui număr rezonabil de etape de eşalonare până la atingerea vârstei standard de pensionare din sistemul public de pensii, iar ulterior ultimei etape se va ajunge la vârsta de 65 de ani;
- introducerea etapizată a condiţiei de 35 de ani vechime totală în muncă, nu doar în magistratură, condiţie care va fi introdusă treptat.
Proiectul mai stabileşte un cuantum al pensiei de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor pentru care au fost reţinute contribuţii de asigurare socială realizate în ultimele 60 de luni de activitate înainte de data pensionării, cu limitarea cuantumului net al pensiei de serviciu la 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate, înainte de data pensionării.
