Botoşănenii, alături de toţi românii cu drept de vot, sunt chemați din nou la urne, duminică, pentru alegerea celui de-al cincilea președinte al ţării de după Revoluție, iar procesul electoral vine cu o serie de reguli importante pe care alegătorii trebuie să le cunoască atât în țară, cât și în diaspora.
Secțiile de votare vor fi deschise duminică, 18 mai 2025, între orele 07.00 și 21.00, ora locală. 374.344 de botoșăneni înscrişi pe listele electorale sunt aşteptaţi la urne pentru a-şi exprima opţiunile electorale.
Cine are dreptul să aleagă
Orice cetățean român care a împlinit 18 ani până în ziua alegerilor inclusiv are dreptul să voteze. Nu pot vota persoanele puse sub interdicție judecătorească pentru dizabilități mintale sau cele condamnate la pierderea drepturilor electorale prin hotărâre judecătorească definitivă.
Unde votăm
Cei aflați în localitatea de domiciliu trebuie să voteze doar la secția la care sunt arondați, pe baza listei electorale permanente. În schimb, românii aflați în altă localitate decât cea de domiciliu pot vota la orice secție din țară, fiind înscriși pe lista suplimentară.
Excepție face Bucureștiul, unde alegătorii pot vota doar în sectorul în care au domiciliul sau reședința. Nu este permis votul în alt sector al Capitalei, dar este posibil în afara orașului, dacă alegătorul nu se află în București în ziua votului.
Alegătorii pot verifica secția de votare la care sunt arondați accesând www.registrulelectoral.ro și introducând codul numeric personal (CNP). Botoșănenii mai pot consulta detaliile secțiilor de votare și pe site-ul Prefecturii Botoșani.
Scrutinul în străinătate
Cetățenii români care se află în străinătate pot vota la orice secție de votare organizată în afara țării, prin înscriere pe listele electorale suplimentare. Procesul electoral din diaspora se desfășoară pe durata a trei zile, după cum urmează:
- Vineri, 16 mai 2025, între orele 07.00 – 21.00
- Sâmbătă, 17 mai 2025, între orele 07.00 – 21.00
- Duminică, 18 mai 2025, între orele 07.00 – 21.00
Acte necesare
Pentru a-și exercita dreptul de vot, cetățenii trebuie să aibă asupra lor un act de identitate valabil, emis de statul român. Sunt acceptate următoarele documente:
- cartea de identitate (inclusiv electronică sau provizorie)
- buletinul de identitate
- pașaportul diplomatic sau de serviciu (inclusiv electronic)
- carnetul de serviciu militar (pentru elevii din școlile militare)
Pașaportul simplu (inclusiv electronic sau temporar) este valabil doar pentru votul în străinătate sau pentru cetățenii cu domiciliul în străinătate care votează în România.
Cine sunt candidații
În turul al doilea al alegerilor prezidenţiale din 18 mai au intrat candidaţii Nicuşor Dan (independent) şi George Simion (AUR).
Cum votăm corect
Procedura de vot este simplă și durează numai câteva minute (dacă nu este coadă la secția de votare). Odată ajuns la secție de votare, alegătorul va prezenta documentul de identitate, pentru ca operatorul de calculator să verifice datele în sistem. Apoi, alegătorul va semna pe lista electorală și va primi buletinul de vot și ștampila de vot, după care va merge în cabina de votare, unde își va exercita dreptul de vot. Odată aplicată ștampila pe buletinul de vot, alegătorul va introduce buletinul în urnă, având grijă să nu fie vizibilă opțiunea de vot. Va preda ștampila de vot și va primi înapoi documentul de identitate.
Votul este valid în următoarele situații
- ștampila cu mențiunea „VOTAT’’ este aplicată în interiorul unui singur patrulater;
- ștampila cu mențiunea „VOTAT” depășește limitele patrulaterului, fără a atinge un alt patrulater, iar opțiunea alegătorului este evidentă;
- ştampila cu mențiunea „VOTAT” a fost aplicată de mai multe ori în același patrulater;
- ştampila cu mențiunea „VOTAT” a fost aplicată de mai multe ori, atât într-un patrulater, cât şi în afara oricărui alt patrulater;
- ștampila cu mențiunea „VOTAT” este aplicată în interiorul unui patrulater, dar pe buletinul de vot sunt înscrise olograf diverse mențiuni ale alegătorului (votul este considerat valabil indiferent de mențiunile înscrise pe buletinul de vot).
Când este considerat buletin „nul”
Este considerat nul buletinul care nu corespunde cu cel aprobat de guvern, nu are ştampila secţiei de votare, cel fără ştampila „VOTAT” sau cu mai multe opţiuni exprimate în mai multe patrulatere, dar şi cel care nu are vreo opţiune de vot.
Unde pot fi sesizate eventualele nereguli
Eventualele nereguli pot fi anunţate în primul rând preşedintelui secţiei de votare, Biroului Electoral de Circumscripţie (câte unul în fiecare unitate administrativ-teritorială) şi Biroului Electoral Judeţean (BEJ), la numărul de telefon 0231/518.201, email: bj.botosani@bec.ro. Biroul funcţionează pe strada Col. V. Tomoroveanu nr.2, Botoşani.
Neregulile electorale pot fi sesizate şi la 112.
Biroul Electoral Central (BEC)
La BEC se pot sesiza nereguli privind organizarea votului, listele electorale, procedurile din secțiile de votare. Cum reclami: prin formularul online disponibil pe site-ul oficial: prezidentiale2025.bec.ro/formular-online-plangere.
Autoritatea Electorală Permanentă (AEP)
Pentru: probleme administrative legate de listele electorale, organizarea secțiilor de votare, logistică electorală. Cum reclami: prin intermediul site-ului oficial: www.roaep.ro.
Poliția
Pentru: infracțiuni electorale precum cumpărarea de voturi, intimidarea alegătorilor, vot multiplu. Cum reclami: apelând numărul de urgență 112 sau contactând cea mai apropiată unitate de poliție.
Platforma civică VotCorect.ro
Pentru: sesizări legate de campania electorală, ziua votului, nereguli în secțiile de votare.
Cum reclami: prin completarea formularului online disponibil pe site-ul votcorect.ro/prezidentiale-2025/sesizari .
Cum se stabilește câștigătorul
Conform legii, președintele României se alege prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat și este declarat ales candidatul care întruneşte, în cel de-al doilea tur, cel mai mare număr de voturi valabil exprimate. Asta pentru că în primul tur nu a fost niciun candidat care să aibă majoritatea de voturi ale alegătorilor înscriși în listele electorale permanente.
Ce atribuții are președintele
Președintele României nu are voie să fie membru al vreunui partid politic pe durata mandatului și beneficiază de imunitate, ceea ce înseamnă că nu poate fi tras la răspundere pentru acțiunile legale din timpul exercitării funcției.
Printre atribuțiile sale se numără numirea prim-ministrului și a guvernului, consultarea cu executivul în chestiuni importante și participarea la ședințele guvernului când sunt discutate teme de interes național, precum politica externă sau apărarea.
Un alt rol important al președintelui este posibilitatea de a dizolva Parlamentul dacă acesta nu reușește să învestească un guvern în termen de 60 de zile, însă această putere este strict reglementată și nu poate fi folosită oricând.
De asemenea, președintele poate convoca un referendum, oferind cetățenilor ocazia să se pronunțe prin vot asupra unor probleme de interes național. În plan extern, președintele reprezintă România, poate semna tratate internaționale și, în calitate de comandant suprem al armatei, are autoritatea de a mobiliza forțele armate în situații de criză.
Alegeri anulate de Curtea Constituțională
Procesul electoral pentru alegerea președintelui României a fost reluat după ce Curtea Constituțională a anulat primul tur al alegerilor prezidențiale de la finalul anului trecut printr-o decizie fără precedent. CCR nu a explicat motivele, dar decizia a venit după desecretizarea informațiilor de la serviciile secrete, care au indicat ingerința Rusiei în alegeri.
Hotărârea a venit cu doar două zile înaintea turului 2 al scrutinului, în care intraseră candidatul independent Călin Georgescu și candidata USR Elena Lasconi și în condițiile în care diaspora începuse deja să voteze.
