Scumpiri la orizont în restaurante, hoteluri și pe litoral. Industria ospitalității din România se confruntă cu o avalanșă de amenințări fiscale și administrative. De la 1 iulie, se elimină plafonarea la energie și adaosurile la alimentele de bază, iar în paralel, creșterea TVA-ului în HoReCa pare tot mai posibilă.
Toate aceste subiecte au fost analizate la Botoșani, în cadrul Congresului Național al Federaţiei Patronatelor din Industria Ospitalității din România. Congresul de la Botoșani a fost organizat de președintele HoReCa la nivelul județului, afaceristul Răzvan Baltă. Monitorul de Botoşani a stat de vorbă cu liderii din domeniu, care vorbesc despre o criză care s-ar putea simți în nota de plată şi ar fi suportată tot de turişti. Scumpirile devin o certitudine. Industria ospitalității din România intră într-o perioadă critică. Patronii din HoReCa spun că de la 1 iulie vor fi nevoiți să ajusteze prețurile, după eliminarea plafonărilor la energie și adaosul la alimentele de bază.
TVA-ul în HoReCa: „O catastrofă” dacă va fi majorat
În plus, o posibilă creștere a TVA-ului planează ca o sabie deasupra sectorului de turism. „O creștere a TVA-ului pentru industria noastră ar fi o catastrofă. O spun direct, trebuie să înțelegem că marea majoritate a țărilor care se axează pe turism nu depășesc 10 % în TVA, multe dintre ele fiind între 7 și 9 %, doar cele care nu au un focus pe turism se duc de la 15 % în sus. Deci pentru noi această creștere ne va bloca și chiar va aduce cred că foarte multe dintre afacerile noastre în faliment”, a precizat Valentin Şoneriu, Preşedinte al FPIOR.
Cât de mult se va scumpi masa la restaurant?
Acesta admite că ţările cu care concurăm direct pe partea de turism estival, Bulgaria şi grecia, au TVA mai mare, dar spune că explicaţia tarifelor asemănătoare în cele trei ţări este în ală parte. „Grecia și Bulgaria plătesc un TVA mai mare. Bulgaria nu o luăm neapărat în calcul, pentru că la fel ca și noi, au un comportament haotic când vine vorba de a intra în deficit și de a ieși din deficit și Grecia la fel a trecut prin foarte multe probleme financiare care i-a forțat să își găsească soluții. Eu cred că trebuie să înțelegem că per total costurile din această industrie sunt similare cu ce sunt și costurile de afară, puterea de cumpărare a populației nu este, dar costurile și au cu forța de muncă și a materiilor prime.
La energie nu mai vorbim că suntem printre cei mai scumpi din Europa. Sunt la fel ca și în restul țărilor. Obligatoriu cu diferența de TVA care diferența de TVA la 10 %, discutăm probabil de un 35 % adaos suplimentar pe tot ce înseamnă masă la restaurant”, a mai spus Valentin Şoneriu.
Infrastructura și promovarea României, la pământ
Potrivit calculelor făcute de reprezentanții patronatelor, o simplă masă în oraș s-ar putea scumpi cu până la 30%, dacă se va aplica un TVA standard, de 19%.
Dar și în lipsa acestei modificări, costurile cresc inevitabil. „Problema este următoarea, noi nu avem o predictibilitate la nivel de România. Avem mai multe probleme, de fapt una este predictibilitatea. Avem în sezonul estival. Acum 2 ani de zile se făceau licitații pe plaje pe o perioadă de 2 ani. Tu faci o investiție acolo, iar amortizarea ei trebuie să ți-o faci în cei 2 ani de zile și atunci automat vorbim de ce costă șezlongul nu știu cât la mare. Costă pentru că în 2 ani de zile trebuie să-mi scot această investiție. După aceea, Bulgaria are partea de infrastructură care este susținută de către statul bulgar noi la partea de infrastructură. Din nou vorbesc despre litoralul românesc.
Trebuie să-mi fac analiza pe plajă pe banii mei, nu mă ajută statul ca să facă acest lucru, deci sunt niște costuri care sunt generate la noi și nu sunt susținute de către stat, iar în celelalte țări sunt susținute, deci mă duc mai departe și vorbesc despre promovarea turistică noi în turismul românesc avem un buget de promovare, de a fost de 3 milioane și am reușit să cheltuim doar un milion de euro. Grecia are undeva de peste 30 de milioane. Viena, de exemplu, are 30 de milioane. Doar orașul Viena, buget de promovare„, a precizat Călin Cozma, preşedinte executiv al FPIOR şi vicepreşedinte al IMM România.
Percepția negativă a românilor despre litoralul autohton
Una dintre cele mai sensibile teme este percepția – turiștii români sunt nemulțumiți de prețurile practicate în România și aleg tot mai des destinații externe.
Dar patronatele spun că diferențele de tarif sunt adesea exagerate, iar comparația cu Bulgaria sau Grecia nu este întotdeauna corectă. „Este mult mai ușor să mulțumim și, să zic așa, să satisfacem așteptările turiștilor străini. Mult mai greu atunci când vine vorba de turiștii români ori din moment ce ai 95 % turiști români, turistul român, repet, se întâmplă ne întoarcem critică în general destinațiile românești și de aceea percepția publicului este una precum că este scump. Nu e bine. Litoralul românesc este prea scump șezlongul costă 100 RON. În realitate, șezlongul costă 100 RON doar la plaja unui club exclusivist și unde dacă vrei neapărat să fii pe șezlong, sigur trebuie să plătești mai mult, dar vedeți percepția publică, aceasta este pentru că suntem acasă”, a spus Corina Martin, preşedinte al patronatului RESTO Constanţa, cel mai mare patronat HoReCa din România.
Bulgaria și succesul turismului construit cu bani germani
Vorbind despre Bulgaria, aceasta spune că TVA-ul a crescut abia recent la vecinii de la Sud, ceea ce evident a majorat imediat tarifele pentru vacanțele turiștilor străini care merg în Bulgaria. Dacă în Bulgaria, aproape 100% dintre turişti sunt turiști străini, la celălalt capăt prin comparație, România nu atrage decât 5 % din turiștii săi ca turiști străini.
Turismul românesc este dependent, de fapt de conaționali, adică de turiștii români. „În privința tarifelor de vacanță. Da, este adevărat, mulți ani am fost să zicem așa, devansați de litoralul bulgăresc. Se știe de ce litoralul bulgăresc s-a dezvoltat pe bani germani pe un plan strategic pe care guvernul bulgar l-a acceptat Guvernul României nu la acel moment au fost ani în care România spunea, nu ne vindem țara, am refuzat acest plan strategic propus de turoperatorii germani și, din fericire, pentru bulgari, au acceptat acest plan strategic care a construit hoteluri, a făcut promovarea destinației Bulgaria, a adus foarte mulți turiști germani și după turiștii germani, desigur, turiști britanici și turiști din restul Europei, desigur, și turiștii români care au fost atrași imediat de mirajul acesta al primilor 5 ani de contract cu tarife foarte, foarte mici, sub tarifele de pe litoralul românesc”, a mai spus Corina Martin.
Patronatele din HoReCa speră în promisiunile lui Nicuşor Dan
Cu toate acestea, reprezentanţii HoReCa spun că au încredere în promisiunea preşedintelui Nicuşor Dan, făcută în urmă cu puţin timp, în cadrul unei întâlniri la Cotroceni. „La discuțiile de la Palatul Cotroceni domnul Nicușor Dan, la întrebarea pusă de mine mi-a confirmat că TVA-ul în Horeca că nu va crește. Eu cred în continuare că își va ține această promisiune pe care a făcut-o la acele discuții și că vom rămâne cu picioarele pe pământ și vom avea în continuare 9 % în Horeca. Să nu uităm că Germania, care este un stat civilizat și mare în această Europă, a încercat o creștere a acestei cote de TVA și au redus-o din nou, pentru că și-au dat seama că au greșit, haideți să învățăm din greșelile altora și să încercăm să nu facem aceleași greșeli”, a încheiat Călin Cozma.
Un mesaj clar și unitar din partea patronatelor: în loc de taxe mai mari, este nevoie de stabilitate, investiții în promovare și un parteneriat real cu statul. Până atunci, însă, consumatorii ar trebui să se pregătească – o masă la restaurant ar putea deveni cu 30% mai scumpă începând chiar din această vară, iar preţuirile pe litoralul românesc, şi aşa mari, ar putea exploda.
