Trei străzi botoşănene aflate în reabilitare sau abia asfaltate s-au rupt la prima ploaie, iar primăria şi Nova Apaserv pasează vina.
Sute de botoşăneni care au aşteptat ca asfaltul să ajungă şi pe străzile lor periferice au ajuns să regrete că şi-au dorit modernizarea. Asta fie că este vorba de asfalt nou sau de înlocuirea celui deteriorat. Cum s-a ajuns la acest paradox? Foarte simplu. Străzile intrate în şantier ori abia reabilitate s-au rupt la prima ploaie abundentă, din cauza cedării reţelelor de canalizare/pluviale de sub ele. În consecinţă, străzile arată mai rău ca înainte.
Această situaţie s-a repetat aproape la indigo pe mai multe străzi:
– strada Grăniceri (artera s-a vălurit anul trecut în iulie, imediat după asfaltare, la prima ploaie);
– strada Grigore Antipa (strada s-a rupt zilele trecute şi s-a format un crater imens, tot la un episod de ploi abundente);
– strada Bucovina spre Curteşti (artera abia asfaltată s-a rupt şi s-a vălurit de două ori în câteva luni, de fiecare dată când a plouat abundent).
Problemă ajunsă subiect politic
Problema străzilor care se rup a dat în clocot odată cu cea mai recentă şedinţă de Consiliu Local. Aceasta a avut loc la finele săptămânii trecute. Fostul viceprimar PSD Marian Murariu i-a cerut explicaţii primarului Cosmin Andrei (PSD), despre situaţia revoltătoare de pe strada Bucovina. Cel care a făcut interpelarea este şi inginer constructor, fiind consilier local din partea AUR. Strada în discuţie s-a rupt la scurt timp după ce s-a cheltuit o sumă uriaşă pentru asfaltare. Artera stă vălurită şi plină de gropi de mai bine de trei luni.
Ce spune primarul
„Nu mi se par cele mai pertinente întrebări, dar am să răspund, din respect. În ce priveşte canalizarea dinspre Curteşti (strada Bucovina, n.r.), nu este problema noastră. Este a operatorului de apă. I-am rugat să îşi repare reţelele înainte de a asfalta. Au transmis că au reparat şi rezultatul l-aţi văzut. Deci puteţi întreba Nova Apaserv şi Consiliul Judeţean, de ce nu funcţionează reţeaua de apă menajeră şi de ce se intersectează cu cea pluvială. Punct”, a declarat primarul Cosmin Andrei.
Marian Murariu a replicat că proprietarul reţelelor de apă şi canalizare este totuşi Primăria Botoşani. Asta chiar dacă a delegat întreţinerea acestui serviciu către Nova Apaserv. În consecinţă, primarul nu se poate eschiva că nu are răspundere. Consilierul a adăugat că o administraţie serioasă nu se ia după vorbe, dacă au fost reparate sau nu reţelele de sub o stradă. Primăria trebuie să verifice în teren acest lucru, înainte de a face asfaltare.
Ce spune Nova Apaserv
Întrebat cum este posibil să se rupă o stradă abia asfaltată, directorul operatorului de apă, Alin Cirimpei, a declarat că nu vrea să fugă de răspundere. Mai ales că Nova Apaserv a comunicat primăriei că au fost reparate reţelele de dedesubt. Directorul promite să găsească explicaţii şi soluţii. „Acolo s-a întâmplat următorul fenomen. Tot ce a fost cămin, în timpul reabilitării străzii a fost asfaltat. În momentul în care a venit ploaia, foarte abundentă la momentul respectiv, canalizarea nu a rezistat. Nu cred că există canalizare pluvială care să preia aşa cantitate imensă de apă. Nimeni nu proiectează reţea pentru o ploaie care se întâmplă o dată la 25 de ani. La ce cantitate de apă a fost, a încercat să refuleze pe la căminele abia asfaltate. S-a infiltrat apa pe lângă capac şi porţiunea respectivă de stradă a fost distrusă. Noi am înlocuit trei tronsoane de conductă anul trecut, n-ar trebui să se mai întâmple nimic în zona respectivă”, a declarat Alin Cirimpei.
Ceea ce nu bate însă cu realitatea este că astfel de ploi abundente nu se înregistrează o dată la 25 de ani. Doar în ultimele luni au fost două episoade de ploi intense în urma cărora strada nouă s-a surpat tot mai tare. Motiv pentru oamenii din zonă să fie convinşi că strada se va rupe iar şi iar. Asta până când reţeaua de canalizare şi pluvială de pe toată strada va fi redimensionată la noile realităţi din teren.
Tragedie în urmă cu câţiva ani
Ceea ce ştiu foarte bine oamenii este că strada spre Curteşti, după construirea cartierului ANL şi dezvoltarea zonei de case, nu mai face faţă cu vechea reţea pluvială. În urmă cu câţiva ani, şuvoaiele imense formate la o ploaie foarte puternică au trecut de jumătate de metru. Apele au prins o fată de 13 ani, care nu a mai avut nicio şansă. Copila a decedat din cauza ploii, pe o stradă a municipiului Botoşani, luată de şuvoi. Semn că orice reparaţie la vechea reţea este doar cârpire, iar soluţia este reproiectarea reţelei, cu redimensionarea la noile necesităţi.
„Ca să reproiectez trebuie expertiză. Vorbim de investiţii ce se aprobă în ADI (Agenţia de Dezvoltare Intracomunitară), în AGA (Adunarea Generală a Acţionarilor). Nu mai pot să fac pe remediere. Discutăm de bani mulţi dacă facem toată strada”, a mai spus Cirimpei.
Adică totul se rezumă la bani. Iar până atunci strada abia reabilitată se mai cârpeşte o dată, şi abia dacă se rupe din nou se va face expertiză pentru o nouă reţea. De menţionat este că toate aceste experimente se fac, evident, pe banii botoşănenilor. Dar şi pe stresul miilor de şoferi care tranzitează zona.
Dezastru şi mai mare pe strada Grigore Antipa
Experimentele de pe Strada Bucovina nu sunt unice. Pe strada Grigore Antipa dezastrul este şi mai mare. Doar că afectează mai puţini locuitori, care sunt lăsaţi astfel în voia sorţii.
„Un nou episod tragic s-a petrecut în noaptea de 28 spre 29 iulie, pe strada Grigore Antipa. În urma unei ploi torențiale, torenții de apă au ieșit cu putere din sistemul de canalizare. Aceştia au spulberat tot ce au prins în cale, bordurile și toate materialele folosite recent pentru asfaltare. În plus, groapa apărută în structura străzii cu câteva zile înainte s-a lărgit amenințător. Dezastrul nu a fost un accident, ci rezultatul direct al unor decizii administrative greșite. Decizii luate ani la rând și acoperite cu indiferență, pietriș și tăcere”, a scris un locuitor de pe strada Antipa.
Ce spune Nova Apaserv despre această situaţie?
„Acea stradă se află în reabilitare. E o situaţie punctuală. Avem reţea veche, reţea nouă, drumul e în reabilitare. Toată apa pluvială venită din spate a măturat drumul. A adus pietriş şi bolovani în căminele noastre. Acolo era un tronson demufat (unde este groapa respectivă). Până marţi (azi, n.r.) se va remedia acolo. Constructorul o să poată continua reabilitarea străzii”, susţine Alin Cirimpei, directorul Nova Apaserv.
Oamenii din zonă sunt însă convinşi că strada se va rupe din nou, foarte probabil după ce va fi asfaltată.
Acelaşi tipar, nicio soluţie
Tiparul acesta de străzi care se rup în timpul reabilitărilor sau imediat după asfaltare ar trebui să le dea de gândit autorităţilor locale. Acestea ar trebui să reflecteze, poate fac ceva greşit şi banii botoşănenilor sunt astfel aruncaţi pe geam. Însă, în loc să identifice cauza problemei şi să găsească o soluţie tehnică, primăria şi operatorul de apă găsesc explicaţii şi pasează vina.
Care sunt astfel răspunsurile pe scurt ale celor implicaţi? Primarul spune că „nu e treaba mea, întrebaţi la operatorul de apă care a preluat reţelele”. Asta deşi primăria este proprietarul acestor reţele. Directorul Nova Apaserv răspunde şi el că „îmi asum că sunt probleme, încercăm să remediem. Nu pot însă garanta că străzile nu se mai rup, înlocuirea reţelelor este foarte costisitoare”.
Cum se procedează în alte părţi
Deoarece aceste probleme nu s-au înregistrat doar la Botoşani, mai multe administraţii locale au impus standarde prin care se face asfaltarea. Astfel, înainte de reabilitare operatorii care deţin utilităţi sunt notificaţi să garanteze că nu se va interveni la reţele după asfaltare. Asta fie că este vorba despre reţelele de apă/canalizare, gaz, pluvială sau chiar electricitate/telefonie. Practic, operatorii sunt obligaţi să înlocuiască şi ei reţelele, sau să garanteze prin semnătură că sunt funcţionale.
Primăriile respective verifică dacă reţelele au fost înlocuite, nu se bazează doar pe declaraţii. Apoi se toarnă asfalt doar peste reţele noi de utilităţi. În cazul în care apar probleme la reţele, sau strada se surpă, operatorul vinovat face reasfaltare (nu cârpire) pe banii lui. Una dintre municipalităţile care aplică această strategie este Oradea.
