Marii duhovnici și luminători ai secolului al XX-lea, Sfinții Cuvioși Paisie și Cleopa vor fi cinstiți începând de pe 7 august 2025 la Mănăstirea Sihăstria. Proclamarea locală a canonizării a avut loc în ziua prăznuirii Sfintei Teodora de la Sihla, la finalul Sfintei Liturghii săvârșite de un sobor de 24 de ierarhi ai Bisericii noastre, sub protia Înaltpreasfințitului Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei.
Mii de pelerini din întreaga țară și din străinătate au primit binecuvântarea celor doi sfinți, închinându-se la sfintele lor moaște, așezate în această dimineață în biserica așezământului monahal. „Părinții rugători ai Moldovei, lucrători ai răbdării și ai smereniei în suflet”, Sfinții Cuvioși Paisie și Cleopa de la Sihăstria, așa cum sunt numiți în primul condac al acatistului, sunt de astăzi cinstiți ca sfinți în Biserica lui Hristos din Moldova. Ziua de 7 august 2025 reprezintă încununarea întregului proces de canonizare a celor doi cuvioși, început cu aprobarea canonizării lor în cadrul ședinței Sfântului Sinod din iulie 2024, continuat cu Proclamarea generală a celor 16 sfinți români, pe 4 februarie 2025 — dată la care s-au împlinit 100 de ani de la ridicarea Bisericii Ortodoxe Române la rang de Patriarhie — și încheiat astăzi cu Proclamarea locală a canonizării și cu așezarea spre închinare a moaștelor celor doi mari duhovnici.
24 de ierarhi, în frunte cu Înaltpreasfințitului Părinte Teofan, la cinstirea Sfinților Cuvioși Paisie și Cleopa
Evenimentele de la Sihăstria au început încă de miercuri seară, cu slujba Privegherii oficiată de Înaltpreasfințitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, și au continuat joi dimineață cu Procesiunea așezării sfintelor moaște în baldachinele din biserica mare a mănăstirii și săvârșirea Sfintei Liturghii de către un numeros sobor de arhierei, preoți și diaconi, condus de Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei. Din sobor au mai făcut parte un sobor de 24 de ierarhi ai Bisericii noastre. Cu toţii sub protia Înaltpreasfințitului Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei.
20.000 de pelerini
Potrivit Doxologia, aproximativ 20.000 de pelerini au fost prezenți la evenimentele prilejuite de proclamarea locală.
După citirea Sfintei Evanghelii, cuvântul de învățătură a fost rostit de Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, care a relatat din experiența sa personală lucrarea pe care Sfinții Cleopa și Paisie o aveau în relația lor cu credincioșii sosiți la Sihăstria. Părintele Paisie Olaru de atunci avea o viață sfântă: “A tămăduit rănile sufletești la foarte, foarte multă lume, inclusiv mie. Eu vă spun că în momentul în care îmi citea rugăciunea de dezlegare simțeam că Duhul Sfânt efectiv lucrează. Era omul lui Dumnezeu, sfânt! Lucrurile pe care ți le spunea erau simple dar profunde. În fața chiliei părintelui Cleopa erau două șiruri de băncuțe. Se așezau oamenii pe ele și le vorbea ore întregi și plecau acasă luminați. Învățau foarte, foarte multe lucruri bune. Cărțile scrise după învățăturile părintelui Cleopa există și le puteți citi”.
Când vor fi sărbătoriţi Sfinții Cuvioși Paisie și Cleopa
La finalul Liturghiei, Preasfințitul Părinte Ignatie, Episcopul Hușilor, a dat citire Tomosului sinodal al Bisericii Ortodoxe Autocefale Române pentru proclamarea canonizării Sfinților Cuvioși Paisie și Cleopa de la Sihăstria:
“Smerenia Noastră, după consultarea Sinodului Mitropolitan al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, împreună cu toți ierarhii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, privind la viețuirea plăcută lui Dumnezeu a acestor Sfinți Cuvioși Părinți, luând aminte la râvna lor vrednică de laudă pentru rugăciune și apărarea dreptei credințe, și căutând folosul duhovnicesc al poporului drept-măritor ce poartă numele lui Hristos, urmând Tradiţiei Sfinte a Bisericii Ortodoxe și chemând în ajutor Harul Preasfintei, celei de o fiinţă şi de viaţă făcătoarei şi nedespărţitei Treimi, Hotărâm ca, de acum înainte și în veci, Sfinții Cuvioși Paisie și Cleopa de la Sihăstria, să fie numărați între sfinții Bisericii și să fie pomeniți cu cântări de laudă în ziua lor de prăznuire, la 2 decembrie în fiecare an, urmând ca aceștia să fie înscriși în Sinaxar, în cărțile de cult, precum și în calendarul Bisericii Ortodoxe Române”
Sfinții Cuvioși Paisie și Cleopa: “Doi stâlpi de lumină între munți și cer”
În cadrul proclamării, Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, a dat citire mesajului Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, intitulat Doi stâlpi de lumină între munți și cer, Sfinții Cuvioși Paisie și Cleopa de la Sihăstria. “Cei doi sfinți, Paisie și Cleopa, au trăit în duh de nevoință, cu post, priveghere și multă rugăciune. Au fost oameni duhovnicești, legați de aceeași râvnă pentru viața sfântă, mărturisitori ai dreptei credințe în vremuri de prigoană și propovăduitori ai Evangheliei lui Hristos prin cuvânt și faptă. Astăzi, la momentul binecuvântat al proclamării locale a canonizării Sfinților Cuvioși Paisie și Cleopa de la Mănăstirea Sihăstria, dorim să exprimăm, alături de Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, aprecierea și prețuirea noastră pentru toată lucrarea care s-a desfășurat în această mănăstire, cu multă osteneală și iubire jertfelnică”
Duhul Sfânt s-a revărsat în viețile credincioșilor prin celor doi mari părinți
La finalul momentului, Părintele Mitropolit Teofan a afirmat în cuvântul său că Duhul Sfânt s-a revărsat în viețile credincioșilor și ale celor care au căutat îndrumare duhovnicească, prin lucrarea și nevoințele celor doi mari părinți.
“Iubirea lui Dumnezeu le-a inundat întreaga fiinţă. Harul lui Dumnezeu i-a prefăcut din oameni plămădiţi din ţărâna pământului în sfinţi ai Împărăției Cerurilor. Au dobândit „libertatea fiilor măririi lui Dumnezeu” (Romani 8, 21), adică au fost eliberați de robia morţii și a păcatului. Au dobândit o dureroasă sensibilitate pentru durerea oamenilor, mai dureroasă decât pentru durerea proprie. Au dobândit vederea duhovnicească asupra lucrurilor, oamenilor și evenimentelor. Au pătruns în firea lucrurilor sesizând adevărul, privind adâncurile pe care logica obişnuită, omenească, nu le poate sesiza.
Au dobândit harul de a se ruga pentru întreaga lume, nemaifăcând deosebire între prieteni şi vrăjmaşi. Mulți creștini au mărturisit că fiind lângă Sfântul Cuvios Paisie, simţeau că acesta se afla sub adumbrirea Duhul Sfânt. În preajma Sfântului Cuvios Cleopa, oamenii descopereau puterea Scripturii şi a Părinţilor, revărsându-se ca o cascadă. Pentru acest mare dar, arătat în chipurile Sfinţilor Paisie şi Cleopa aducem aleasă recunoştinţă lui Dumnezeu”
După Sfânta Liturghie, credincioșii, îndrumați de autorități și voluntari, au format un rând pentru a se închina la baldachinele duhovnicilor.
Sfinții Cuvioși Paisie și Cleopa s-au născut la Botoşani
Părintele arhimandrit Cleopa Ilie s-a născut în județul Botoșani, într-o familie cu zece copii. A primit la botez numele Constantin. Încă din fragedă copilărie a fost păstor la oi împreună cu frații săi mai mari. Fiind plini de râvnă pentru Dumnezeu și pentru cele duhovnicești, ei mergeau adesea la Schitul Cozancea, unde l-au cunoscut pe Cuviosul Paisie Olaru, care le-a îndrumat, mai apoi, pașii spre viața monahală.
În 1929, la vârsta de 17 ani, tânărul Constantin a intrat în obștea Schitului Sihăstria, aflat sub povățuirea Părintelui Ioanichie Moroi, un stareț încercat și nevoitor. S-a ostenit aici împreună cu frații săi, Vasile și Gheorghe, cel din urmă devenit monah, cu numele Gherasim.
Păşind pe treptele desăvârşirii monahale, fratele Constantin a trecut prin multe ascultări, însă cel mai mult s-a ostenit ca păstor la oile schitului.
În anul 1937, fratele Constantin a primit prin mâinile egumenului Ioanichie Moroi chipul îngeresc al călugăriei.
Patriarhul Justinian Marina, văzând darurile cu care Dumnezeu l-a înzestrat pe Cuviosul Cleopa, l-a numit, în anul 1949, stareţ al Mănăstirii Slatina din județul Suceava. În repetate rânduri, a fost cercetat şi ameninţat de comuniști, viaţa fiindu-i pusă în primejdie. A urmat o perioadă grea în care, de mai multe ori, s-a retras în pădurile din jur pentru a nu fi închis, nevoindu-se asemenea marilor pustnici din vechime.
În anul 1964, după aproape zece ani de viaţă pustnicească, odată cu slăbirea prigoanei comuniste, înduplecat de cererile părinților din Sihăstria, s-a reîntors la mănăstire.
Cuviosul Cleopa a trecut la cele veșnice în ziua de 2 decembrie 1998, după 70 de ani de călugărie, nevoințe și rugăciune.
Un iscusit călăuzitor, un model de smerenie, un duhovnic plin de dragoste
Părintele Paisie Olaru s-a născut la 20 iunie 1897, în satul botoșănean Stroieşti, primind la botez numele Petru. În octombrie 1921, la vârsta de 24 de ani, a intrat în obștea Schitului Cozancea, iar pe 9 iunie 1922 a fost tuns în monahism, primind numele Paisie.
În anul 1931, iubind foarte mult viața de liniște, Cuviosul Paisie s-a retras în pădurea din apropierea schitului, construindu-și o mică chilie cu un paraclis de lemn. În 1933, a luat asupra sa o rânduială de viețuire și mai aspră, îmbrăcând schima cea mare. La 14 octombrie 1943, a fost hirotonit ieroschidiacon, iar după patru ani, la 4 aprilie 1947, ieroschimonah și, apoi, a fost numit egumen al Schitului Cozancea, pe care l-a condus aproape un an de zile.
În 1948 s-a retras la Mănăstirea Sihăstria, un loc pustnicesc de nevoință. Acolo era stareț ucenicul său din tinerețe, Sfântul Cuvios Cleopa. Blând și smerit întru toate, Sfântul Paisie a fost rânduit să povățuiască și să mărturisească pe credincioșii care veneau în număr tot mai mare la Sihăstria, atrași de viața aleasă a acestui părinte duhovnicesc. În anul 1949, Cuviosul Paisie l-a urmat pe ucenicul său, Sfântul Cleopa, la Mănăstirea Slatina.
În primăvara anului 1954, a revenit la Mănăstirea Sihăstria, unde era mai multă liniște. A îndeplinit ascultarea de duhovnic timp de peste 35 de ani, până la sfârșitul vieții sale. Între anii 1972-1985, fiind iubitor de singurătate, s-a nevoit la Schitul Sihla, aproape de Peştera Sfintei Teodora. În ultimii ani ai vieții sale pământești, Cuviosul Paisie a fost încercat de multe suferințe trupești. Le-a primit cu multă credință, arătând îndelungă și pilduitoare răbdare.
La 18 octombrie 1990, în vârstă de 93 de ani, Sfântul Paisie și-a încredințat sufletul în mâinile lui Hristos.
Cei cinci sfinţi ai judeţului Botoşani
Părinții Cleopa Ilie și Paisie Olaru au fost canonizați în iulie 2024 de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Cei doi au primit titulatura Sfinții Cuvioși Paisie și Cleopa de la Sihăstria, cu cinstire în ziua de 2 decembrie. Proclamarea solemnă a canonizării lor a avut loc în data de 4 februarie 2025. O dată cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la ridicarea Bisericii Ortodoxe Române la rangul de Patriarhie.
Judeţul Botoşani avea până la începutul acestui an trei sfinţi în calendarul ortodox, iar de acum are cinci sfinţi.
Primii trei sunt Sfântul Cuvios Sila, de la Sihăstria Putnei (originar din ţinutul Botoşanilor, a vieţuit iniţial la Schitul Orăşeni). Alături de el este Sfântul Cuvios Ioan Iacob de la Neamț (Hozevitul) – născut în Crăiniceni. Al treilea este Sfântul Cuvios Onufrie de la Vorona.
Acestora li se alătură alţi doi sfinţi canonizaţi recent. Sfântul Cuvios Paisie de la Sihăstria, născut în Stroiești-Lunca şi Sfântul Cuvios Cleopa de la Sihăstria, născut în Suliţa. Ambii sunt trecuţi în calendar pe 2 decembrie.
Spre canonizare a fost propus şi părintele Dionisie Ignat. Acesta s-a născut la 22 septembrie 1909 în Vorniceni, într-o familie de țărani simpli, dar credincioși. A fost unul dintre cei mai respectați duhovnici din Athos, iubit deopotrivă de monahi și pelerini din întreaga lume. A trecut la cele veșnice în 2004, la vârsta de 95 de ani.
