Un botoșănean de 53 de ani trăiește de peste un an un blocaj administrativ care i-a dat peste cap viața: după ce i-a expirat buletinul și a cerut un duplicat al certificatului de naștere, a descoperit că, în acte, numele lui apare diferit. Astăzi are trei certificate de naștere cu trei variante de nume și două cărți de identitate provizorii, iar relația cu băncile și instituțiile statului a devenit un coșmar.
Duplicatul de certificat a venit cu alt nume
Totul a început în vara anului 2024, când lui Radu Petru Ursăchianu i-a expirat cartea de identitate. Pentru că își pierduse certificatul de naștere, a solicitat un duplicat de la Primăria Todireni, localitatea unde s-a născut. Documentul primit nu avea însă numele pe care îl purtase timp de 53 de ani, ci o altă formă: Ursecheanu.
Bărbatul a cerut rectificarea, dar spune că situația s-a complicat și mai mult: după demers, ar fi primit un al treilea certificat, cu un alt nume, diferit de primele două. „Toți purtăm același nume, Ursăchianu… mi-au trimis un certificat… cu alt nume, al treilea”, a relatat acesta.
Primăria: „Trebuie să poarte numele tatălui”
Reprezentanții Primăriei Todireni au explicat că problema ar veni din vechile evidențe și că, potrivit legislației, bărbatul ar trebui să poarte numele tatălui, întrucât este copil născut în căsătorie. „După legislație, domnul Ursecheanu trebuie să poarte numele tatălui… tatăl este Ursecheanu”, a spus secretarul primăriei, într-o intervenție video.
Situația este însă greu de înțeles pentru familie: bărbatul susține că toți frații și surorile poartă numele Ursăchianu, iar documente oficiale emise după 1986 confirmă această formă. Cu toate acestea, o dispoziție a primarului ar fi anulat inclusiv certificatul inițial, lăsându-l practic fără un document de stare civilă „curat”, pe baza căruia să-și poată rezolva actele.
„Am trei certificate de naștere, cu trei nume diferite”
Botoșăneanul spune că a ajuns să dețină trei certificate de naștere cu nume diferite și două buletine provizorii, într-un hățiș de documente care se contrazic. „Instanța a dat valabilitate la unul, dar azi mi s-a emis altul”, a explicat el.
Consecințele sunt imediate: fără o carte de identitate definitivă, unele operațiuni bancare nu mai pot fi făcute. Bărbatul afirmă că a încercat să refinanțeze un împrumut, dar banca i-a respins cererea pe motiv că nu poate lucra pe baza unei cărți provizorii. A ajuns să-și cheme copilul de la Iași și să pună împrumutul pe numele acestuia, vorbind despre o sumă de aproape 10.000 de euro.
Impact și asupra întregii familii
Mai grav, spune bărbatul, este că nu e vorba doar de el: copiii, nepoții și rudele au contracte, conturi, permise și documente pe același nume, iar familia este numeroasă. „Noi suntem opt frați. Și cu ăialalți ce face?”, întreabă el, susținând că o astfel de schimbare ar lovi în lanț întreaga familie.
Dosarul a ajuns în instanță. Există un proces pe fond și o ordonanță președințială care a permis temporar prelungirea valabilității unei cărți de identitate provizorii, astfel încât bărbatul să poată funcționa în legalitate.
Prefectul județului Botoșani, Raluca Curelariu, confirmă că sesizarea este „inedită”, dar precizează că, atât timp cât dosarul se află pe rol, autoritățile nu pot interveni: „În acest moment, există un dosar pe rolul instanțelor drept pentru care nu avem cum să ne pronunțăm… până nu se pronunță instanța, autoritățile sunt în așteptarea răspunsului dat de instanță”, a declarat prefectul.
În paralel, Prefectura ar fi cerut lămuriri de la Primăria Todireni, iar răspunsul a fost transmis și către persoana în cauză.
Autoritățile locale, rezervate în fața presei
Întrebat de jurnaliști, viceprimarul comunei Todireni a evitat detalii, invocând cauza aflată pe rol. „Speța este… este în instanță, altceva nu pot să vă spun”, a declarat acesta.
Următorul termen de judecată este stabilit pentru începutul anului viitor. Până atunci, Radu Petru Ursăchianu rămâne prins între documente contradictorii și o identitate contestată, într-un caz care ridică semne de întrebare privind evidențele de stare civilă și responsabilitatea instituțiilor care gestionează actele de identitate.
