Agricultura din Botoșani își schimbă regulile, cu mult înainte de ceea ce punem în pământ. Un nou material „Monitorul” vă arată cum se adaptează educaţia agricolă la noile tehnologii şi cum îi pregăteşte pe viitorii fermieri pentru schimbare.
La Liceul Tehnologic „Alexandru Vlahuță” din Șendriceni, viitorii fermieri lucrează cu senzori, platforme digitale și aplicații care monitorizează fiecare animal. Ziua de lucru începe nu în fermă, ci în sala de clasă. Elevii deschid tabletele, iar pe ecran apare tabloul complet: starea de sănătate a efectivului, activitatea zilnică, rumegarea, reproducția, probabilitatea de gestație.
Abia după această evaluare digitală, tinerii ies pe teren. Este o schimbare fundamentală de paradigmă, care spune multe despre direcția în care se îndreaptă agricultura modernă.
„Acesta este sistemul cu senzori digitali pe care îi poartă fiecare animal, cu emițătorul care transmite prin internet. Avem monitorizare de la activitatea zilnică până la rata de rumegare, momentul optim de călduri, iar în aplicație apare inclusiv termenul probabil până la naștere”, explică profesorul Vlad Andrei Ivănescu, medic veterinar.
Informațiile nu sunt folosite doar pentru observație, ci pentru decizie.
„Având termenul probabil de gestație, putem intui perioada de repaus și, implicit, viitoarea producție de lapte. Astfel asigurăm o constantă, pentru că dacă tot efectivul intră simultan pe repaus apare o pierdere economică serioasă”, explică medicul veterinar.
Digitalizare ca instrument de management
Ferma didactică a liceului se află în al treilea an al unui program de modernizare. Platforma digitală introdusă, Sense Hub, nu înlocuiește munca din fermă, ci o eficientizează.
„Programul ne ajută să ne direcționăm atenția. Începem verificarea pe tabletă și apoi mergem efectiv la animalele care ridică semne de întrebare”, explică profesorul.
Acest mod de lucru schimbă radical atât rutina zilnică, cât și eficiența întregii activități. Un exemplu concret al managementului digitalizat este reproducția.
„La bovinele pentru lapte, momentul optim pentru însămânțare este esențial. Nu mai mergem după ureche. Aplicația ne indică exact acel moment, iar dacă profităm de el, avem șanse foarte mari de montă fecundă și de gestație reușită. Toate acestea se reflectă ulterior în producție” spune profesorul Ivănescu.
Rezultatele se văd
Ferma are o medie de aproximativ 250 de litri de lapte zilnic, de la efectivul de zece vaci incluse în programul de digitalizare. Adică în jur de 25 de litri per animal.
„Și trebuie spus că încă nu suntem la a treia lactație, când se atinge vârful de producție”, subliniază profesorul.
Performanţele sunt cu până la 30% mai bune faţă de animalele din rase obişnuite şi fără monitorizare. În vârful de producţie, o vacă din rasa Holstein va putea ajunge să dea chiar şi 40 de litri de lapte pe zi, cu o medie de 28 de litri de lapte pe zi pe durata vieții.
De la registrul cu pixul la registrul digital
„Nu mai stăm cu registrul cu pix la fiecare animal. La un click distanță vedem absolut toată situația: reproducție, sănătate, tratamente, activitate”, afirmă profesorul despre cum registrul digital eficientizează managementul fermei și procesul didactic.
În timp ce cadrul didactic explică, un elev derulează lista completă a bovinelor monitorizate. Datele vorbesc de la sine.
„La momentul de față, pe partea de reproducție avem zero animale în călduri. Pe partea de sănătate, nivelul este în valoarea ideală de peste 94%. Aceasta înseamnă că niciun animal nu dă semne că ar avea o problemă. Practic, putem considera efectivul clinic sănătos”, spune elevul secondat de profesor.
Simbolurile intuitive din aplicație – o vacă așezată, un semn de alertă – transformă informația într-un instrument accesibil chiar și pentru elevii aflați la început de drum.
Economie de personal
„Dacă ar fi să facem o comparaţie, ceea ce facem în sistemul clasic cu cinci persoane, facem în sistemul digital cu 20%. Adică raportul este undeva cinci la unu. Nu mai vorbim de timpul efectiv de lucru”, explică profesorul.
Acesta este unul dintre cele mai convingătoare argumente în favoarea digitalizării fermelor zootehnice.
Motivația acestei tranziții la digital şi tehnologie este dublă: adaptarea la trendurile actuale și lipsa de resursă umană dispusă să presteze muncă fizică.
„În primul rând, acesta este trendul perioadei în care ne aflăm. În al doilea rând, este vorba despre eficientizarea resursei umane”, spune cadrul didactic.
Nevoia de echilibru
Cu toate acestea, tehnologia nu anulează principiile de bază ale zootehniei. Animalele sunt crescute în sistem liber, chiar și pe timpul iernii, furajarea este realizată din recolta proprie a terenurilor școlii, iar elevii participă direct la prepararea amestecurilor, după date emise însă de sistemul integrat.
„Digitalizarea poate părea, la prima vedere, un paradox față de creșterea naturală a animalelor.
În realitate, sistemul de creștere este cât se poate de natural. Tehnologia doar ne ajută să înțelegem mai bine ce se întâmplă”, explică profesorul.
La fel spun toţi specialiştii în agricultură.
„Tehnologia și digitalizarea îmbunătățesc un principiu de bază. Orice operator tehnic trebuie să deprindă noțiunile de bază, pentru ca digitalizarea să-i ușureze munca, să-i dezvolte alte veleități în domeniu. Dar baza trebuie să o deprindă tehnic, în sector”, explică Cristian Delibaș.
Generația pentru care tableta este firească
Pentru elevi, schimbarea este cea mai naturală componentă a procesului.
„Nu m-am gândit că voi ajunge să lucrez pe tabletă în agricultură. Mi se pare foarte interesant, pentru că vedem starea animalului, când rumegă, când mănâncă, ce are nevoie”, spune Dumitrița Botezatu, elevă la profil agricol.
Un alt elev recunoaște că reacția părinților a fost una de surpriză:
„Au rămas uimiți când le-am spus că pot avea grijă de o vacă pe tabletă. Nu credeau că se poate ajunge la un asemenea nivel.”
Profesorii confirmă această deschidere.
„Sunt generații care se adaptează extrem de repede. Pentru ei, tableta nu este o barieră, ci un instrument firesc”, spune profesorul Vlad Andrei Ivănescu.
Într-un alt loc, la Liceul Tehnologic „Demostene Botez” din Truşeşti, viitorii tehnicieni în agricultură iau altfel contact cu noile tehnologii.
„La Truşeşti au fost alocate două sere hidroponice, cu creştere controlată. Este unul dintre noile trenduri.
Hidroponic înseamnă cultură fără sol, plantele cresc cu rădăcinile într-o soluţie nutritivă. Cu ajutorul unei aparaturi complexe monitorizată digital, planta primeşte automat tot ce are nevoie. Sistemul reglează concentraţia şi distribuirea nutrienţilor lichizi. Se pretează foarte bine la culturi de roşii, salată, căpşuni şi altele. La liceul de aici vorbim de sere didactice şi experimentale, dar pot fi amenajate la nivel industrial. Serele hidroponice sunt dotate cu aparatură modernă ce le permite proprietarilor să controleze, de oriunde, printr-o aplicaţie, tot ce se întâmplă în seră, de la climă la umiditate”, afirmă Cristian Delibaş, directorul Direcţiei Agricole Botoşani.
Competenţe multiple
Elevii care termină aceste licee agricole ies de pe băncile şcolii cu competenţe multiple. Pe lângă diploma de bac, aceştia au atestate de tehnicieni sau mecanizatori, plus permis de operator a tractoarelor şi utilajelor mari.
Evident, orele de conducere se fac în mare parte tot digitalizat, pe simulatoare, şi abia apoi se trece la volanul sau manşa utilajelor mari.
Schimbarea se vede şi în detalii: cei instruiţi să lucreze pe marile maşini agricole nici nu se mai cheamă şoferi, ci operatori.
Rolul statului în formarea agriculturii moderne
Transformările de la Șendriceni şi Truşeşti nu ar fi fost posibile fără sprijin instituțional.
Cristian Delibaş mai spune că prin Ministerul Agriculturii se alocă anual fonduri pentru dezvoltare şi introducerea în curriculă a noilor tehnologii.
„Liceele de la Şendriceni şi Truşeşti se află în finanțare de la Ministerul Agriculturii, prin
Direcția Agricolă Botoșani. În ultimii cinci ani, s-au îmbunătățit parcurile de utilaje, dotările și laboratoarele de specialitate”, explică directorul Direcției Agricole.
La Șendriceni, investițiile au vizat atât ferma zootehnică, cât și laboratorul integrat de monitorizare digitală a bovinelor.
„Avem trei licee pe care Ministerul Agriculturii le finanțează prin îndrumarea specialiștilor din Direcția Agricolă Botoșani, dar colaborăm cu toate liceele agricole din județ pe diferite proiecte. Suntem parteneri în activitățile pe care le desfășoară pe toate domeniile de activitate, mă refer zootehnie, vegetal, industria alimentară, mediu, mecanică și chiar tehnicieni agronomi. Copiii care învață aici sunt viitorii angajați ai fermelor din județ. Digitalizarea aduce plus valoare și îmbunătățește tehnologia clasică. Baza rămâne aceeași, dar vine digitalizarea. De asta spun că trebuie să acordăm o mai multă atenție în această zonă, deoarece copiii aceştia sunt viitorul, cei care ne vor pune pâinea pe masă nouă celorlalți, care nu lucrăm în domeniu”, subliniază oficialul.
Între tradiție și inteligență artificială
Deși tranziția nu este lipsită de dificultăți, rezultatele sunt vizibile.
„Producțiile pe care le obținem acum nu se compară cu cele de dinainte”, spun reprezentanții liceului.
Următorul pas pare deja conturat: integrarea inteligenței artificiale în agricultură.
„Dacă acum câțiva ani părea ciudat să stai cu tableta lângă vacă, peste cinci-zece ani s-ar putea să vorbim firesc despre AI în zootehnie”, afirmă profesorul.
Noi provocări
Schimbarea vine însă şi cu probleme de adaptare.
„Trebuie să îi determinăm pe părinți, în primul rând, să vadă altfel învățământul profesional și tehnic, să acorde o atenție mai mare”, spune directorul liceului agricol din Șendriceni.
La liceele agricole, digitalizarea nu înseamnă abandonarea tradiției, ci o adaptare la prezent. Este dovada că agricultura modernă nu începe doar în fermă, ci în școală, unde viitorii fermieri învață să citească date, să ia decizii și să înțeleagă că performanța nu mai este o chestiune de intuiție, ci de informație.
„Obligatoriu trebuie să facem update la tot ceea ce este nou. Copiii și viitorii absolvenți și viitori muncitori din zona agricolă a județului Botoșani trebuie să aibă acces la această informație. Obligația noastră este de a transmite informația și a-i învăța despre tot ceea ce este nou și să le inoculăm acea dorință de a cunoaște și de a dezvolta acest sector agricol”, afirmă directorul Cristian Delibaș.
„Ideea este să le dezvoltăm copiilor spiritul antreprenorial şi deschiderea către noile tehnologii. Ei trebuie să vadă că agricultura poate fi făcută şi altfel.
Trecerea se face cu paşi mari, iar beneficiile se văd”, conchide Dumitru-Viorel Dohotariu, directorul Liceului din Şendriceni.
Material realizat în proiectul „DigITup” derulat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), cu susținerea EDGE Institute.
– Cristian MOROŞANU
– Tudor CHIRIAC
– Anamaria IONEL
Materialele precedente din serie le puteţi citi aici:
