În perioada 13-16 ianuarie 2026, Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu” organizează ediția de iarnă a ,,Zilelor Eminescu – Ziua Culturii Naționale”. Prima zi a cuprins multe conferințe și mese rotunde ce îmbină cultura cu economia şi politica, expoziții, evenimente literare și artistice care au reunit personalități marcante ale culturii românești.
Ateliere colaborative dedicate profesioniștilor din domeniul cultural
Programul zilei de marți, 13 ianuarie, a debutat cu atelierele colaborative intitulate „Cuvinte care ne transformă: Literatura ca emancipare individuală și colectivă”. Acțiunea, care se desfășoară pe parcursul a două zile, este adresată profesioniștilor din domeniul cultural.
Invitații atelierelor au fost Andreea Mercea, Carmen Ion, Octavian Popa, Iulia Iordan, Eugenia Bejan, Mona Timofte, Dan Lungu, Dana Lungu, Constantin Iftime. Întâlnirea a fost moderată de Corina Bucea și Raluca Iacob în Amfiteatrul „Laurențiu Ulici”, de la ora 10:00.
Discuția a fost începută de Corina Bucea, cea care conduce proiectul „Academia schimbării” care se adresează artiștilor și specialiștilor din domeniul cultural. Împreună cu Raluca Iacob, de asemenea, prezentă pentru a modera discuția, aceasta curatoriază programele de mediere culturală ale „Academiei schimbării”.
La Botoșani, atelierele „Cuvinte care ne transformă: Literatura ca emancipare individuală și colectivă” au luat naștere pornind de la cea mai recentă dezbatere a Forumului Medierii Culturale intitulate „Cuvinte care ne transformă”. Forumul care a fost organizat la Cluj are ca temă principală literatura și rolul acesteia în evoluția individuală și comunitară a oamenilor. Au fost prezentate diferite perspective ale scriitorilor care îmbină creația cu educația, dar și colaborarea cu instituțiile publice, precum bibliotecile, care consolidează comunitatea. Forumul Medierii Culturale din 2025 prezintă lectura ca mediu de deschidere.
„De ce vorbim despre mediere culturală? Este și o încercare de a noastră de a manifesta, de a afirma o terminologie până când ajungem să o simțim în practică, să îi prindem cumva limitele orizontului cultural. Suntem conștienți că menirea culturală e pentru cei asupra cărora proiectăm că s-ar încadra în acest domeniu și sub această umbrelă”, a explicat Corina Bucea.
La Botoșani s-a vorbit și despre seriile de „Ateliere de mediere culturală +” care se organizează, sub egida forumului, online. În cadrul acestor ateliere satelit, participanții discută cu scriitorii români. De asemenea, au fost fost organizate activități pentru copii cu probleme neuro divergente. O altă extensie a ceea ce cuprindea deja Forumul Medierii Culturale este „Biblioteca Mediere Cultură +”.
Cum construim o cultură a cititului?
Discuția a continuat pe tema lipsa interesului față de cărți pe care îl poate avea o comunitate. Raluca Iacob a structurat pe baza a trei întrebări cinci paliere propuse de public când vine vorba de consumul de carte.
Cele trei întrebări sunt: Ce a funcționat din ceea ce au făcut?, Ce obstacole au întâlnit?, Ce se poate scala la nivel național?. Primele trei categorii prezentate au fost: revalorificarea fondului de carte, interesul pentru carte și voința de a citi. Al patrulea palier s-a bazat pe relevanța cărții, iar ultimul palier pe beneficiile cititului.
„Botoșaniul este încă județul care nu implementează proiectul PNRR pentru dezvoltarea abilităților digitale ale cetățenilor”
Andreea Mercea conduce asociația „Comunitățile viitorului”, este cea care a inițiat proiectul „DaDeCe” și se numără printre fondatorii asociației „DeBasm” în care se regăsesc scriitori pentru copii, precum Adina Rosetti, Alex Moldovan sau Florin Bican. Cel din urmă proiect își propune apropierea celor mici de lectură prin discuții cu cei care semnează poveștile pentru cei mici.
„Noi lucrăm foarte mult cu ruralul, cu bibliotecile rurale, cu copiii care își doresc să citească, să scrie, dar nu au ce. Generația mea vede 15 ianuarie ca o chestie foarte goală. Sau generația mea mediatori culturali care ne uităm la instituțiile care doar de 15 ianuarie activează. Doar pe 15 ianuarie vorbim despre cât de mult citim, a fost și o campanie de promovare a lecturii tot pe data de 15 ianuarie, dar nu în toate celelalte zile ale anului.
Bibliotecarii nu sunt trimiși să facă instruire, Botoșaniul este încă județul care nu implementează proiectul PNRR pentru dezvoltarea abilităților digitale ale cetățenilor, deși bibliotecile din Botoșani puteau și aveau un buget alocat. În legătură cu cuvântul scris, el se leagă de o istorie a noastră în care acesta a fost cenzurat și controlat. Mie mi se pare ca noi ca să învățăm trebuie să ne și dezvățăm de ceea ce știm. Se știe că pe 15 ianuarie sărbătorim literatura română, dar în același timp trebuie să și știm cât de greu le este celor care fac cultură în România”, a spus în cadrul discuției Andreea Mercea.
“Miza noastră când suntem într-un muzeu nu este de a face transfer de informații”
Eugenia Bejan este directoarea Bibliotecii Naționale pentru copii „Ion Creangă” din Chișinău și a amintit despre colaborarea cu Ministerul Culturii pentru a spori dorința de a citi în rândul celor mici. Aceasta a explicat impactul proiectelor în instituțiile școlare din Republica Moldova care dau posibilitatea copiilor din orice ciclu școlar să beneficieze de accesul la diferite cărți de ficțiune și non-ficțiune în diferite contexte cu scopul dezvoltării creativității.
De asemenea, Eugenia Bejan a spus că la biblioteca pe care o conduce se organizează constant un salon de carte în care se organizează dezbateri, discuții, mese rotunde, întâlniri cu scriitorii.
Mona Timofte este educator muzeal din 2016 și și-a început activitatea la 16 ani ca voluntar. „Încep să-mi asum această pălărie de mediator cultural nu numai pentru că sună bine, ci și pentru că simt că e puțin neîncăpătoare. Acest concept și practica medierii culturale de fapt vine și deschide noi posibilități.
Inclusiv practica mea începe să atingă uneori, deși va fi un cuvânt mare folosit, de diplomație culturală, dar e acea construire de relații care duc la împlinirea anumitor proiecte. Nu sunt doar mediator cultural, educator muzeal, ci și formator de educație muzeală și ochelarii de formator mă fac să privesc lucrurile din perspectiva mea. Miza noastră când suntem într-un muzeu nu este de a face transfer de informații. Asta este foarte ușor și pe deasupra Wikipedia ne poate spune că știe mult mai multe decât noi pentru că suntem limitați de capacitatea noastră cognitivă. Miza e de fapt să creăm acele racorduri între cel care intră în muzeu indiferent de vârsta lui și educația lui muzeală și patrimoniul cultural”, a explicat Mona Timofte.
„Ce mă supără pe mine ca scriitor: când facem doar mediere și uităm literatura”
Dan Lungu a discutat din perspectiva de scriitor, dar și din cea de a co-fondator al festivalurilor FILIT și Apolodor, cel din urmă fiind dedicat copiilor și adolescenților. La început, acesta a povestit despre primul contact cu medierea culturală care a avut loc în urmă cu 20 de ani în Franța, discutând cu elevii de clasa a II-a. Mai târziu, a susținut cursuri de mediere culturală.
„Ce mă supără pe mine ca scriitor e când avem un exces de discurs pe mediere culturală, facem doar mediere și pierdem din vedere literatura. Foarte bine, nu am nimic împotrivă să vorbesc unor copii cu dizabilități sau unor oameni din penintenciare, dar când ești invitat doar pentru scopurile sau funcțiile nonestetice ale literaturii atenție cum puneți problema, pentru că scriitorul e scriitor.
Valoarea literaturii pentru el e în primul rând una estetică. Atunci când funcțiile nonestetice ale literaturii sunt cele care prevalează cu totul și este uitată funcția estetică a literaturii, scriitorul este frustrat”, a spus în cadrul discuției Dan Lungu, care a adăugat că medierea culturală e o parte mică din întreaga mișcare de emancipare.
Discuție despre educația culturală în Barometrul de Consum Cultural 2024 cu experți în domeniu
De la ora 12:00, în Amfiteatrul „Laurențiu Ulici” al Memorialului Ipotești, s-a desfășurat masa rotundă „Educația culturală în Barometrul de Consum Cultural 2024”. La această discuție au participat experți în politici culturale și educație, printre care: Carmen Croitoru (via Zoom), Corina Bucea, Raluca Iacob, Andreea Mercea, Carmen Ion, Iulia Iordan, Octavian Popa, Eugenia Bejan, Mona Timofte, Constantin Iftime. Discuția a fost moderată de Ștefan Teișanu și Claudia Șerbănuță.
Cea care a vorbit prima a fost Carmen Croitoru: directorul general al Institutului Național pentru Cercetare și Formare Culturală (INCFC), profesor și expert în politici și strategii culturale. Aceasta a început discuția cu situația bibliotecilor românești care se află în scădere de la o zi la asta.
„Responsabilitatea principală ar trebui să o aibă autoritățile care au în grijă aceste instituții de cultură. Dispar în fiecare zi biblioteci. Institutul național de statistică nici nu știu dacă le mai numără ca să nu se încurce. Aveam un număr foarte mare de biblioteci distribuite egal în toate unitățile teritoriale administrative. Iată că în fiecare zi li se ia personalitatea juridică și se fură la primărie ca să facă la număr sau se comasează, ceea ce e interzis prin efectul legii”, a spus în cadrul discuției Carmen Croitoru. Numărul este în plină scădere în prezent și se dorește a se realiza anul viitor o nouă situație a bibliotecilor care au fost închise.
A urmat Anda Marinescu care a realizat Barometrul de Consum Cultural al anului 2024. În timp ce Carmen Croitoru a discutat despre infrastructura lecturii, Anda Marinescu a vorbit despre rezultatele sondajelor realizate pe 1000 de persoane cu privire la citit. Aceasta a spus că din 2014 și până în 2024 a scăzut cu 10% numărul celor care citesc. Astfel, dacă în 2014 doar 64% erau cei care citeau măcar o dată pe an, în 2024 54% au citit măcar o carte a înregistrat un procent de 54 care citesc o dată pe an. Astăzi, 20% din populatie mai frecventează o bibliotecă. Aceasta a mai spus că o corelație a fost făcută și între cei care încă se află în medii școlare, universitare, în acest caz procentul celor care citesc fiind mai mare.
Eugenia Bejan, directoarea Bibliotecii Naționale pentru copii din Chișinău, a spus că autoritățile locale găsesc alte modalități prin care să închidă biblioteci, dar într-un număr mult mai mic față de România. Un exemplu prezentat de aceasta a fost cel în care bibliotecarul iese la pensie și nu se mai organizează un concurs ca altă persoană să ocupe postul. Aceasta a mai spus că tinerii care merg la bibliotecă nu au răbdare să aștepte o anumită carte să ajungă pe rafturi. Astfel, bibliotecile din Chișinău se confruntă cu o problemă la capitolul cărților din rafturi. Chiar și așa, reprezentanții acestor instituții organizează cercuri de lectură și întâlniri cu scriitori pentru a dezvolta pasiunea celor mici de a citi.
Vernisajul expoziției „Tot ce ai văzut se va îndeplini” a artistului Andrei Gamarț
De la ora 13:30, în Sala „Horia Bernea” a Memorialului Ipotești, a avut loc expoziția „Tot ce ai văzut se va îndeplini” a artistului plastic Andrei Gamarț. Evenimentul a fost unul aparte, cei prezenți putând să se uite la operele expuse, fără ca autorul acestora să țină un discurs înainte.
Andrei Gamarț (n. 1980, Republica Moldova) a absolvit Academia de Arte din Chișinău, Departamentul de Pictură (2004). Operele sale se desfășoară pe mai multe paliere, inclusiv pictură, desen și gravură. A avut expoziții personale și de grup în București, Chișinău și la nivel internațional. Este, de asemenea, poet. Trăiește și lucrează în București. Andrei Gamarț explorează teme, precum: timpul, memoria, spațiul și, în special, lumina. Expoziția „Tot ce ai văzut se va împlini” va putea fi vizitată la Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu” în perioada 13 ianuarie – 6 martie.
Expoziție interactivă a unui artist vizual și regizor de animație
În holul Teatrului „Mihai Eminescu”, de la ora 14:30 a avut loc deschiderea expoziției interactive a artistului digital și a regizorului de animație Sergiu Negulici. Evenimentul a constat în două ore de lucru între artistul invitat și elevii Liceului de Artă „Ștefan Luchian”.
„Am venit cu un atelier despre libertatea din fața hârtiei albe, cum poți să te lași purtat și să faci ceea ce-ți place. Atenția cu care m-au urmărit este surprinzătoare. Nu mă așteptam să mă înțeleagă.”, a declarat Sergiu Negulici.
Sergiu Negulici (n. 1974) este artist digital și regizor de animație. Și-a început cariera în timp ce studia la secția de sculptură a Universității Naționale de Arte București și, în paralel, lucra în primul studio de post-producție deschis în România după Revoluția din 1989. A primit sprijinul CNC pentru a realiza scurtmetrajul de animație „Splendida moarte accident”, film multipremiat internațional. Din 2016, conduce propriul studio de animație, Reniform Production. Pandemia i-a oferit ocazia să-și mute întreaga activitate la Câmpulung Muscel, unde ține atelierul Sektainsecta, desfășurând o practică artistică participativă.
Ateliere susținute de scriitoarea Adina Popescu și regizorul Iulian Manuel Ghervas
De la ora 16:00, în Sala de marmură a Teatrului „Mihai Eminescu” Botoșani, au avut loc atelierele intitulate „Povești din Ipotești”, coordonate de scriitoarea Adina Popescu și regizorul Iulian Manuel Ghervas. Atelierele sunt adresate elevilor din școli și licee botoșănene, cu vârste cuprinse între 14 și 19 ani, pasionați de scrierea creativă și de poveștile vizuale.
Cu îndrumarea scriitoarei Adina Popescu și a regizorului de film Iulian Manuel Ghervas, participanții vor avea posibilitatea să învețe cum să folosească din nou, într-un mod creativ întâmplări și să le transforme în povești vizuale. Atelierele se vor defășura de pe 13 până pe 15 ianuarie, în intervalul orar 16.00 la 18.00, în Sala de Marmură a Teatrului Mihai Eminescu din Botoșani. Atelierele de scriere creativă și de educație vizuală reprezintă o continuare a atelierelor de film care au avut loc la Ipotești în perioada 27 octombrie – 2 noiembrie 2025, în cadrul cărora 16 elevi de la școli și licee din Botoșani au trecut prin toate etapele realizării unui film scurt, familiarizându-se cu termenii limbajului cinematografic, trecând în revistă diferite maniere de a face film, participând la jocuri creative de dramatizare, scriind în echipă scenarii, filmând, montând și editând.
Ce alte evenimente au avut loc marți?
De la ora 10:00 au mai avut loc ateliere de poezie „Sburătorul” organizate la Fundația „Hand of Help” – Institutul Bucovina și coordonate de poetul Vasile Iftime. În după-amiaza zilei, de la ora 15:00, atelierele au avut loc la Școala Gimnazială „Tiberiu Crudu” Tudora.
În prima zi a festivalului au început și seriile de întâlniri între poeți și liceeni. Intitulate „Poeți în dialog”, elevii Colegiului Național „Mihai Eminescu” i-a primit pe Ion Pop și Adrian Popescu într-o discuție moderată de profesoarele Mihaela Timingeriu și Violeta Zamfirescu. Ion Pop este poet, critic literar și traducător, laureat al Premiului Național de Poezie „Mihai Eminescu” – Opera Omnia (2023). A fost director al Centrului Cultural Român de la Paris (1990-1993) și decan al Facultății de Litere a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj (1996-2000). A condus revista „Echinox” timp de 17 ani (1969-1986), contribuind la formarea câtorva generații de scriitori. A debutat în 1966 cu volumul de poezie Propunere pentru o fântână (1966). Este autorul mai multor volume de critică și istorie literară, printre care: Avangardismul poetic românesc (1969); Poezia unei generații (1973); Jocul poeziei (1985). Adrian Popescu este poet, prozator, eseist și traducător, laureat al Premiului Național de Poezie „Mihai Eminescu” – Opera Omnia (2006). A fost redactor, apoi redactor-șef la revista „Steaua”. A debutat cu volumul de poezie Umbria, în 1971.
În Sala de conferințe a Primăriei Botoșani, începând cu ora 15:00, a avut loc conferința „O viziune transnațională asupra patrimoniului culturii române” susținută de Emil Hurezeanu, scriitor și diplomat. Conferința a fost urmată masa rotundă intitulată „Diplomația cultural-academică și a relațiilor cu diaspora: rețele de mediere culturală și de cooperare științifică”, la care au participat acad. Ion Pop, Matei Vișniec, Marin Cazacu, András István Demeter (Ministerul Culturii), Gheorghe Vlad Nistor (IDR), Liviu Jicman (ICR), Andrei Luca (Direcția Diplomație Culturală, Educație și Știință, MAE), Andrei Ioniță, Cătălin Șerban (Germania), Ștefan Teișanu (CCC – Asociația Nord), Mihai Cojocaru (Filarmonica „George Enescu”), Iulian Costache.
Programul zilei de 13 ianuarie s-a încheiat cu Gala Premiilor Culturii Naționale care a început la ora 18:00, la Teatrul „Mihai Eminescu”. În cadrul galei au fost decernate Premiul Național pentru excelență în cultură, Premiul Național pentru literatură și promovarea dialogului intercultural, Premiul Național pentru promovarea culturii române și a excelenței muzicale. Seara a inclus un recital susținut de Andrei Ioniță (violoncel) și Cătălin Șerban (pian).
Ce evenimente se vor organiza miercuri, 14 ianuarie?
Ziua de miercuri va începe de la ora 9:30, în Amfiteatrul „Laurențiu Ulici” al Memorialului „Mihai Eminescu” cu discuția intitulată „Proiectul Legii managementului cultural”. La aceste discuții va fi prezent ministrul Culturii Andras Istvan Demeter și vor participa manageri ai instituțiilor de cultură alături de alți invitați. Discuția va fi moderată de Ștefan Teișanu.
Între orele 11:00 – 12:30, în Amfiteatrul „Laurențiu Ulici” continuă atelierele colaborative intitulate „Cuvinte care ne transformă: Literatura ca emancipare individuală și colectivă”. Acțiunea este adresată profesioniștilor din domeniul cultural. Invitații atelierelor vor fi Andreea Mercea, Carmen Ion, Octavian Popa, Iulia Iordan, Eugenia Bejan, Mona Timofte, Dan Lungu, Dana Lungu, Constantin Iftime. Întâlnirea va fi moderată de Corina Bucea și Raluca Iacob în Amfiteatrul „Laurențiu Ulici”, de la ora 10:00.
Între orele 12:00 – 13:30, la Inspectoratul Școlar Botoșani va avea loc dezbaterea intitulată „15 minute cu Eminescu. O actualitate în criză?”. Vor participa Ion Pop, Bogdan Crețu, Adrian Popescu, Matei Vișniec, Iulian Costache. Discuția va fi moderată de Mircea A. Diaconu.
De la 13:00 la 13:30, în Sala Portaluri a Memorialului Ipotești va avea loc vernisajul expoziției intitulate „Secvențe ipoteștene” a artistului botoșănean Aurel Azamfirei. De la ora 13:00 la ora 14:00, vor avea loc atelierele de poezie „Sburătorul” organizate la Fundația „Hand of Help” – Institutul Bucovina și coordonate de poetul Vasile Iftime. Aceleași ateliere vor mai avea loc de la ora 15:00 la 16:0, la școala gimnazială „Octav Băniclă” din Corni.
De la ora 13:30 la 14:00, în Parcul „Mihai Eminescu” va avea loc vernisajul expoziției „Fototeca literară Ion Cucu, episod pilot”. Evenimentul va fi prezentat de Doru Ionescu, jurnalist TVR. De la ora 14:00 la 15:30, Iulia Iordan, Dan Lungu și Adina Rosetti vor fi participanții discuției „Autorii de literatură pentru copii și relația lor cu publicul”. Evenimentul va fi moderat de Corina Bucea și Raluca Iacob.
De la ora 14:30 la 16:30, în holul Teatrului „Mihai Eminescu” va avea loc expoziția interactivă a artistului Sergiu Negulici. De la ora 16:00 la 18:00, scriitoarea Adina Popescu și regizorul Iulian Manuel Ghervas vor susține atelierele „Povești din Ipotești” în sala de marmură a Teatrului „Mihai Eminescu”.
Cea de a doua zi de festival se va termina cu punerea în scenă a spectacolului „Cabaretul cuvintelor” în regia lui Matei Vișniec. Spectacolul va fi susținut de membrii trupelor de teatru „Matei Vișniec” din Suceava și „Mihai Eminescu” din Botoșani.
– Mădălina Mihai, reporter în cadrul redacţiei BUZZ
