Sfântul Mitică blajinul

Se gândi Doinița cu mintea celor ce-o sfătuiesc cam ce șmecherie să mai puie la cale, că de mult n-a mai pus poze după pohta inimii pe feisbuci, așa că se hotărî să boteaze giudețul nost „tărâmul sfinților”. Așa că turiștii și turistele ce vor nimeri pre la noi, vor avea ocazia să vază sfinți și sfinte în oase, prin țintirimuri sau bucățăliți ca moaște prin biserici, dar și în carne, cum ar fi sfântul Marius telefonistul, ocrotitorul seniorilor, sfântul Costel aliatul, sfânta Doinița cea Mare, cu alaiul ei de adoratori bugetari, la care se adaugă nenumărați alți semisfinți și semisfințișori, cum ar fi Alehandros dorohoianul sau Cosminus botoșăneanul. De altfel este evident pentru oricine de la prima vedere de cum pășește, că aici și nu în alt loc este raiul pre pământ și doar defetiștii își închipuie că iadul arată ceva mai bine.