Nu de mult, Doinița, prehedințița cejeului nostru, se poza cu zâmbetu-i crispat, alături de numele mari ale politichiei moldave, prehedinți și ei, sau boieri mai pe șleau, prin giudețele pe care le mulg. Unii au plecat, cum ar fi Arsene, de la Piatra Neamț ori Leprișan ot Vranchea, mai nou Buzatu, ot Vaslui. Parcă te ia jalea când vezi cum toți acești prehedinți ajung la diribau, epuizați de atâta muncă în folosul popoului propriu. Alții au rămas, cum ar fi Doinița noastră. Deocamdată, doar se știe că prehedinții sunt de două feluri: care au fost prinși luând șpagă și care n-au fost prinși. Încă.
