A fost ostaș în armata romană şi a trăit în secolul al III-lea. Nerah, prietenul cel mai bun al lui Polieuct, era creștin şi ajunge să fie cuprins de întristare pentru ca își știa prietenul o persoană străină de credința în Hristos.
Auzind de persecuția împotriva creștinilor și că s-ar putea ca Polieuct să se lepede, l-a convins să se boteze și să devină creștin.
Atât de mult s-a apropiat Polieuct de Hristos, încât a purces la distrugerea idolilor. Felix, socrul lui Polieuct, care avea împuternicire de la împărat să prigonească pe creștini, a încercat să-l convingă să renunțe la credința creștină. Pentru că a refuzat, Felix a poruncit să i se taie capul.
Toate se aranjează prin rugăciune, dar trebuie să-ți pui încrederea în purtarea de grijă a lui Dumnezeu
„Iubiți rugăciunea. Să vă îndreptaţi continuu mintea la Dumnezeu… Pentru a nu trăi în întuneric, apăsați «întrerupătorul» rugăciunii, ca să vină lumină divină în sufletul vostru. În adâncul sinelui vostru va străluci Hristos… Când mintea omului se pregătește pentru rugăciune, într-o miime de secundă vine harul divin. Atunci omul se umple de har și vede totul cu alți ochi.
Toate se aranjează cu ajutorul rugăciunii. Dar trebuie să ai dragoste, să ai căldură în rugăciune. Să nu îți faci griji, ci să îți pui încrederea în dragostea și purtarea de grijă a lui Dumnezeu. Când te afli în rugăciune, toate devin așa cum trebuie. Înăuntrul tău vine harul lui Dumnezeu. Când ai harul, toate se fac cu bucurie, fără efort.
În cazul rugăciunii, nu are importanță durată temporală, ci încordarea. Să vă rugați lui Dumnezeu fie și pentru cinci minute, dar dedicați lui Dumnezeu cu dragoste și dor. Adică rugăciunea trebuie să fie conștientă, cu mintea concentrată.
Ca Iisus să vină înăuntrul nostru atunci când Îl chemăm cu «Doamne Iisuse Hristoase, miluiește-mă», inima noastră trebuie să fie curată, să nu aibă nicio piedică, să fie liberă de ură, egoism și răutate.” (Sfântul Cuvios Porfirie Kavsokalivitul)
Preot Olivian SANDU
