Este cinstită pe 7 iulie. Sfânta Chiriachi a trăit în secolul al III-lea, în vremea împăratului Diocleţian. Sfânta Chiriachi s-a născut din părinți creștini, într-o duminică. Acesta a fost și motivul pentru care Dorotei și Evsevia, părinții ei, i-au pus numele Chiriachi, care în limba greacă înseamnă duminică. Sfânta Chiriachi a refuzat multe cereri de căsătorie, invocând că ea este logodită cu Mirele Ceresc și că-şi dorește să moară fecioară. Unul din pretendenții respinși i-a spus împăratului Diocleţian că Sfânta Chiriachi este creștină. Din momentul aflării acestei veşti, Sfânta Muceniță va fi supusă la multe chinuri. Acoperită de răni din cap până în picioare, ea va fi tămăduită în chip minunat de un înger. În urma acestei minuni, mulți păgâni au crezut în Hristos și au primit moartea mucenicească.
Sfânta Chiriachi i-a spus ighemonului: „Vezi bine ca nicicum nu mă poți întoarce de la credința mea. Căci de mă arunci în foc, mai înainte de mine Cei Trei Tineri în foc au fost aruncați și prin credința s-au mântuit; iar de mă arunci la fiare, mai înainte de mine marele Daniil Prorocul la fiare a fost aruncat, dar prin credință s-a mântuit; iar de mă arunci în mare, mai înainte de mine Iona Prorocul a fost în pântecele chitului trei zile și trei nopți și prin credința s-a mântuit; dacă tăișului sabiei mă dai, mai înainte de mine Cinstitul Botezător Ioan sabiei a fost dat și credincioșia lui l-a mântuit. Căci ca și tuturor acestora, mie viața îmi este a muri pentru Hristos”.
În urma acestor cuvinte, Sfânta Muceniță Chiriachi a fost ucisă prin tăierea capului.
Mâna dreaptă a Sfintei Chiriachi se afla în Catedrala episcopală din Huși din anul 1763, de când episcop al Hușilor era Iacob Stamate, viitorul Mitropolit al Moldovei. În timpul păstoririi sale, mâna dreaptă a Sfintei Chiriachi a fost primită în dar de la Marea Lavră din Muntele Athos, pentru ca acest vrednic ierarh a plătit datoriile pe care Marea Lavră le avea către Poarta Otomană.
Preot Olivian SANDU
