Vitrina cu mașini de pe Pacea – Dumitru MONACU, scriitor

În fiecare duminică dimineața, zona străzii Pacea dintre Hotelul Premier și până aproape de poarta cimitirului devine un adevărat furnicar, unde oameni și mașini se calcă pe picioare sau pe … roți. Cauza acestei aglomerații nu este altceva decât târgul de mașini organizat de câțiva ani acolo, în poligonul (încă) numit ACR. Toate bune și frumoase, un obicei sau mai bine spus o manifestare cvasi comercială intrată în obișnuința botoșăneanului. Anormalul din zona amintită se constată în celelalte zile ale săptămânii, când domeniul public, adică banda unu a segmentului de stradă amintit mai sus devine un fel de … vitrină privată pentru cei care au mașini de vândut. Aproape o sută de mașini staționează aici nu din motive de parcare, ci din motive de vânzare, ceea ce nu este corect. În condițiile în care orașul e sufocat de autoturisme care se întind ca o pecingine pe orice stradă, alee, trotuar, spațiu verde, sau parcare amenajată, sacrificarea unei benzi de circulație pentru expunerea săptămâni de-a rândul a unor hârburi care au șanse de a ajunge la alt stăpân precum fata bătrână la mire tânăr, mi se pare un lucru nelalocul lui. Probabil deja unii dintre dumneavoastră v-ați pregătit întrebarea:  „Dar unde să și le pună sărmanii vânzători, ca să nu încurce mai mult?” Ei bine, soluții există, trebuie doar implicarea administrației municipiului. În interiorul asfaltat al târgului încap actualmente cam 150 – 200 de mașini, asta așa, la o evaluare sumară. Dacă s-ar amenaja cât de cât spinările colinelor neasfaltate, cu siguranță ar încăpea toate acele autoturisme care blochează banda întâi a uneia dintre cele mai importante intrări în Botoșani. Nu trebuie nici asfalt și nici măcar pietriș, întrucât zona, fiind destul de înaltă, nu este predispusă a se transforma în mocirlă, ci doar niște nivelări și intrări line din asfalt în … vitrina de pământ. Astfel, aleile din poligon ar deveni pietonalul pe care vor defila puținii cumpărători și noianul de curioși iar imediat, la un metru, doi de asfalt, ar sta expusă mașina ce-și dorește alt proprietar. Din câte am înțeles, dacă se vând două-trei mașini într-o duminică, e mult. O mare parte dintre ele, cu 24 de ore înainte au încercat piața de la Cumpărătura și din motive de nevânzare sunt aduse acasă, la Botoșani, doar-doar or avea alt noroc aici. Și dacă tot am amintit de Cumpărătura, și acolo e sâmbăta aglomerație, dar pe timpul săptămânii mașinile nevândute nu se aliniază în dreapta sau în stânga drumului național, ci beneficiază de … cazare în interiorul amenajat al târgului. La fel s-ar putea proceda și la noi, contra unei taxe neîmpovărătoare, comercianții să-și poată parca mașinile în interior și nicidecum să blocheze o bandă din șoseaua de centură. Cu siguranță nu e cea mai acută și mai gravă problemă a botoșănenilor, dar trebuie rezolvată și asta. Plătim la greu din bani publici atâția politruci angajați prin fel de fel de sectoare administrative, măcar să vedem că se mișcă ceva, că ne îndreptăm cu fața către normal, chiar dacă pornirea e greoaie rău de tot. Târgul de mașini trebuie să existe dar în interiorul poligonului și nu în afara lui. Samsarii sau vânzătorii de ocazie ar fi trebuit și ei să înțeleagă că domeniul public, recte banda întâi a unei străzi foarte circulate, nu este nicidecum vitrina sau taraba atribuită gratuit de Primărie. Din păcate, speranța de a se rezolva o problemă pe conștiință și nu pe constrângere, este moartă din fașă la noi la românii, deci o intrarea în normalitate se poate realiza doar prin impunere. Ce presupune asta e foarte simplu: amenajarea unor parcări (contracost, desigur!) în interiorul poligonului și introducerea de parcomate în zona cu pricina. Cât despre tarife, e limpede că în interior acestea trebuie să fie mult-mult sub valoarea celor folosite la parcările amenajate.