Finalul săptămânii trecute a fost marcat în plan cultural de două lansări de carte care în afară de titulatură nu au avut absolut nimic în comun. Dacă unul dintre evenimente s-a încadrat în tipicul acestui gen de manifestare culturală, și aici mă refer la volumul de debut al actriței Petronela Lorena Chiribuță, cu volumul de versuri „Golgota unui naiv”, celălalt eveniment desfășurat cu o zi înainte a fost, fără discuție, din alt film. Un film alb-negru sau mai bine spus, cenușiu, care ne-a dus înapoi cu peste trei decenii, în sumbrul decor ceaușist. Constantin Boștină, fostul demnitar comunist, și-a lansat în sala „Mihai Eminescu” a hotelului „Rapsodia” un volum ce se vrea a fi o filă de istorie contemporană. Dintre cei aproape o sută de participanți la manifestare, marea majoritate a fost constituită din nomenclaturiștii vremurilor trecute pentru care revederea cu fostul secretar cu economicul al județului a fost ca o gură de oxigen, ca o picătură de apă sorbită în deșertul arid. Oameni pe care evenimentele din 1989 i-au aruncat în afara zonei de supraconfort cu care erau obișnuiți au dat năvală la întâlnirea cu Boștină precum babele la moaște. La prezidiul … plenarei de partid s-au aflat, în afară de subiectul cărții, Sorin Roșca Stănescu, Alice Barbu, Alin Bîldea, Valeriu Iftime, Emil Moga și Corneliu Filip, cărora probabil le-a fost destul de incomod să-și încropească micile discursuri despre un comunist pur sânge, fapt care a condus la deviații de la tema principală a întâlnirii, adică lansarea de carte. Dintre toate teoriile sau răspunsurile la întrebările venite din sală, formulate de către fostul secretar cu economicul, am remarcat un singur aspect care, într-adevăr, l-a diferențiat atunci, în urmă cu peste treizeci de ani, de ceilalți comuniști care urmau orbește ordinele lui Ceaușescu și nu se abăteau nicio centimă în afara liniei de partid: faptul că avea curajul să informeze conducerea superioară de partid și de stat despre tehnologia din industria botoșăneană, care nu ținea pasul cu vremurile, și despre necesitatea înlocuirii multor mașini și utilaje uzate moral, care ridicau substanțial costurile de producție. De altfel, Boștină a făcut parte din generația care a dat la o parte vechii lideri comuniști proveniți din oameni „ai muncii” cu studii până la genunchiul broaștei, adică școală profesională plus școală de maiștri, sau defuncta instituție numită pompos și total nepotrivit, academia „Ștefan Gheorghiu”. Probabil din punct de vedere profesional economistul Constantin Boștină era în acei ani premergători căderii comunismului unul dintre cei mai școliți lideri comuniști, iar faptul că a stat relativ puțin în Botoșani (nici patru ani) a făcut ca lumea să-l pomenească, mai ales după căderea în neant, în anii postdecembriști, ai industriei botoșănene. Mulți dintre cei din sală au evocat „mărețele investiții” gestionate de Boștină, tramvaiul fiind cel mai des pomenit. Laudele adresate fostului lider comunist au fost atât de consistente, de parcă acesta ar fi adus la Botoșani banii bucureștenilor și nu ai miilor de salariați care curgeau în fiecare dimineață și seară înspre și dinspre zona industrială a municipiului. O altă „mare realizare” a lui Boștină a fost introducerea în fabrici a unor caiete în care fiecare salariat trebuia să noteze zilnic, pe ore, ce activități a efectuat. Atâta importanță i se acorda completării acelui caiet, încât nu exista nicio altă treabă mai importantă ca aceasta. Dacă îi spuneai șefului că trebuie să scrii în caiet, nu mai conta nicio urgență, putea să ardă și fabrica, erai lăsat în pace să completezi cu rigurozitate activitățile desfășurate. Pe moment am fost tentat să pun entuziasmul celor din sală pe seama nostalgiei, a tinereții pierdute. Apoi, gândindu-mă la traiul lor plin cu de toate în niște vremuri în care muritorul de rând stătea o zi și o noapte la coadă la butelii sau se trezea dimineață la patru ca să prindă o sticlă de lapte pentru copilași, am înțeles de unde răsărea entuziasmul: din amintirea unor vremuri în care doar potentații zilei aveau acces la UCA (sala de mese a restaurantului ”Unirea”, azi ”Maria”) sau la produsele de import vândute prin casa de comenzi, un fel de magazin la care, telefonic sau personal, unșii neamului comandau portocale, ness, cafea sau alte asemenea produse pe care astăzi le găsim pe toate drumurile. Iată de ce evenimentul de la hotelul ”Rapsodia” a fost altceva decât știam că este o lansare de carte. A fost un vis plăcut pentru nomenclatura de partid a anilor 80. Atât și nimic mai mult!
Întoarcerea fiului „investitor” – Dumitru MONACU, scriitor
De MonitorulBT
0

Deja ai votat!
Articolul precedent
Articolul următor
AVEM NEVOIE DE SPRIJINUL DUMNEAVOASTRĂ!
„Avem nevoie de sprijinul dumneavoastră pentru a putea oferi în continuare jurnalism onest și a lupta cu corupția și dezinformarea, pentru a scrie despre situația reală, nu versiunea oficială cosmetizată oferită de autorități.
REDIRECȚIONEAZĂ 20% DIN IMPOZITUL PE PROFIT AL COMPANIEI TALE
Poți alege ca 20% din taxele plătite de compania ta să meargă către jurnalism de calitate, nu către stat. Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la monitorul@monitorulbt.ro *Baza legală poate fi consultată AICI.
ARTICOLE SIMILARE
Editorial
Educație asimptomatică în concert major – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Sfârșitul primei săptămâni din luna mai a adus la Botoșani și altceva în afară de alegerile cu rezultatele știute și cu consecințe încă în...
Editorial
Ni s-a urât cu binele? – Virgil COSMA, jurnalist
În pragul turului al doilea al alegerilor prezidențiale, România se află din nou într-un moment de cumpănă. Nu între două nume pe un buletin...
Editorial
Nunți, botezuri, înmormântări – Dumitru Monacu, scriitor
Așa cum probabil mulți dintre dumneavoastră și-au dat seama, scrierea de azi nu are în comun cu producția cinematografică de comedie din 2022 nimic...
Editorial
Gustul vremurilor de altă dată – Ciprian MITOCEANU scriitor
În urmă cu un sfert de veac am intrat în câmpul muncii. Eram tânăr, plin de energie și speranțe și visam să schimb lumea...
Editorial
Bile albe, bile negre… – Dumitru MONACU, scriitor
Impactul pe care o meserie, o profesie, o ocupație îl are asupra noastră ca indivizi trăitori într-un anumit sistem este strâns legat de necesitățile...
Editorial
De la Palatul Victoriei la covrigărie – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Rezultatul alegerilor de duminică demonstrează fără echivoc că ne aflăm în fața unui moment istoric, dar nu din categoria celor pe care îl clamează...
Editorial
Justiția, ca la târg – Sebastian GHEORGHIU, redactor
Când justiția începe să miroasă a tocmeală, ceva e profund stricat în sistemul care ar trebui să fie stâlpul dreptății într-o societate. Ultimul caz...
Editorial
Cu oiștea prin gardurile capitalelor lumii – Virgil COSMA, jurnalist
Acest text a fost redactat înainte ca rezultatele primului tur de scrutin să fi fost cunoscute, astfel încât nu mă hazardez în a face...
Editorial
Nunta pe interes dintre politică și afaceri – Dumitru MONACU, scriitor
În mod normal și firesc, un jurnalist ar trebui să vină în fața cititorilor lui cu informații pragmatice, precise și clare, cu personaje autentice,...
Editorial
Borna 500 în Absurdistan – Dumitru MONACU, scriitor
Când am început, în urmă cu aproape 5 ani, colaborarea cu „Monitorul de Botoșani”, m-am gândit că aceasta nu o să dureze mai mult...
Editorial
Aparhotelul, noul FNI – Ciprian MITOCEANU, scriitor
O vorbă de duh spune că bunii meseriași și comercianți nu vor duce niciodată grija zilei de mâine. Dacă în ceea ce-i privește pe...
Editorial
Normalitatea cu plusurile și minusurile ei – Dumitru MONACU, scriitor
Recentul proiect de lege (aprilie 2025) privind eliminarea pensiilor speciale nu reprezintă altceva decât o dovadă în plus că în România normalitatea nu face...
Editorial
Educația, la fel ca și dinozaurii – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Cei care, la sfârșit de săptămână, au avut drum prin Parcul Eminescu, au putut observa că dinozaurii sunt pe picior de plecare. După câteva...
Editorial
Un serial stupid – Virgil COSMA, jurnalist
În săptămâna care a trecut am fost martorii stupefiați ai celei mai mari rușini judiciare din toți cei 35 ani care au trecut de...
Editorial
Totul este la un clic distanță – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Poate că cea mai mare realizare a vremurilor pe care le trăim nu este informația ca atare, ci accesibilitatea acesteia. Informație a existat de...
Editorial
Succintă cronică locală – Dumitru MONACU, scriitor
Dacă în urmă cu câteva săptămâni mă plângeam de faptul că subiectele jurnalistice locale sunt efectiv căzute în umbra celor naționale și mondiale, iată...
Botoșani
nori împrăștiați
13.8
°
C
13.9
°
13.8
°
52 %
5kmh
38 %
mar
14
°
mie
16
°
J
18
°
vin
12
°
S
17
°
CARICATURA ZILEI
POZA ZILEI
EDITORIAL
Sfârșitul primei săptămâni din luna mai a adus la Botoșani și altceva în afară de alegerile cu rezultatele știute și cu consecințe încă în...
EPIGRAMA ZILEI
Cred c-ar trebui să-ncerci
Un meniu mai variat,
Nu toată ziua ciuperci
Asortate cu rahat!
-Dumitru MONACU
HAPPY CINEMA
POLITICĂ EDITORIALĂ
Politica editorială a Monitorului de Botoșani
Monitorul de Botoşani este un cotidian lansat pe 24 iunie 1995, cu distribuţie pe raza judeţului Botoşani. În ultimii ani tot timpul a fost...
ÎN ATENȚIA CITITORILOR
În atenţia cititorilor
Este foarte important pentru redacţia noastră să ofere cititorilor posibilitatea de a comunica cu noi rapid şi uşor. Astfel, pentru:
- a ne aduce la...
MONITORUL DE BOTOȘANI – COD DE CONDUITĂ
Codul de conduită al jurnalistului
În prezentul Cod, noţiunea de interes public va fi înţeleasă pornind de la următoarele premise:
- Orice chestiune care afectează viaţa comunităţii este de interes...