Finalul săptămânii trecute a fost marcat în plan cultural de două lansări de carte care în afară de titulatură nu au avut absolut nimic în comun. Dacă unul dintre evenimente s-a încadrat în tipicul acestui gen de manifestare culturală, și aici mă refer la volumul de debut al actriței Petronela Lorena Chiribuță, cu volumul de versuri „Golgota unui naiv”, celălalt eveniment desfășurat cu o zi înainte a fost, fără discuție, din alt film. Un film alb-negru sau mai bine spus, cenușiu, care ne-a dus înapoi cu peste trei decenii, în sumbrul decor ceaușist. Constantin Boștină, fostul demnitar comunist, și-a lansat în sala „Mihai Eminescu” a hotelului „Rapsodia” un volum ce se vrea a fi o filă de istorie contemporană. Dintre cei aproape o sută de participanți la manifestare, marea majoritate a fost constituită din nomenclaturiștii vremurilor trecute pentru care revederea cu fostul secretar cu economicul al județului a fost ca o gură de oxigen, ca o picătură de apă sorbită în deșertul arid. Oameni pe care evenimentele din 1989 i-au aruncat în afara zonei de supraconfort cu care erau obișnuiți au dat năvală la întâlnirea cu Boștină precum babele la moaște. La prezidiul … plenarei de partid s-au aflat, în afară de subiectul cărții, Sorin Roșca Stănescu, Alice Barbu, Alin Bîldea, Valeriu Iftime, Emil Moga și Corneliu Filip, cărora probabil le-a fost destul de incomod să-și încropească micile discursuri despre un comunist pur sânge, fapt care a condus la deviații de la tema principală a întâlnirii, adică lansarea de carte. Dintre toate teoriile sau răspunsurile la întrebările venite din sală, formulate de către fostul secretar cu economicul, am remarcat un singur aspect care, într-adevăr, l-a diferențiat atunci, în urmă cu peste treizeci de ani, de ceilalți comuniști care urmau orbește ordinele lui Ceaușescu și nu se abăteau nicio centimă în afara liniei de partid: faptul că avea curajul să informeze conducerea superioară de partid și de stat despre tehnologia din industria botoșăneană, care nu ținea pasul cu vremurile, și despre necesitatea înlocuirii multor mașini și utilaje uzate moral, care ridicau substanțial costurile de producție. De altfel, Boștină a făcut parte din generația care a dat la o parte vechii lideri comuniști proveniți din oameni „ai muncii” cu studii până la genunchiul broaștei, adică școală profesională plus școală de maiștri, sau defuncta instituție numită pompos și total nepotrivit, academia „Ștefan Gheorghiu”. Probabil din punct de vedere profesional economistul Constantin Boștină era în acei ani premergători căderii comunismului unul dintre cei mai școliți lideri comuniști, iar faptul că a stat relativ puțin în Botoșani (nici patru ani) a făcut ca lumea să-l pomenească, mai ales după căderea în neant, în anii postdecembriști, ai industriei botoșănene. Mulți dintre cei din sală au evocat „mărețele investiții” gestionate de Boștină, tramvaiul fiind cel mai des pomenit. Laudele adresate fostului lider comunist au fost atât de consistente, de parcă acesta ar fi adus la Botoșani banii bucureștenilor și nu ai miilor de salariați care curgeau în fiecare dimineață și seară înspre și dinspre zona industrială a municipiului. O altă „mare realizare” a lui Boștină a fost introducerea în fabrici a unor caiete în care fiecare salariat trebuia să noteze zilnic, pe ore, ce activități a efectuat. Atâta importanță i se acorda completării acelui caiet, încât nu exista nicio altă treabă mai importantă ca aceasta. Dacă îi spuneai șefului că trebuie să scrii în caiet, nu mai conta nicio urgență, putea să ardă și fabrica, erai lăsat în pace să completezi cu rigurozitate activitățile desfășurate. Pe moment am fost tentat să pun entuziasmul celor din sală pe seama nostalgiei, a tinereții pierdute. Apoi, gândindu-mă la traiul lor plin cu de toate în niște vremuri în care muritorul de rând stătea o zi și o noapte la coadă la butelii sau se trezea dimineață la patru ca să prindă o sticlă de lapte pentru copilași, am înțeles de unde răsărea entuziasmul: din amintirea unor vremuri în care doar potentații zilei aveau acces la UCA (sala de mese a restaurantului ”Unirea”, azi ”Maria”) sau la produsele de import vândute prin casa de comenzi, un fel de magazin la care, telefonic sau personal, unșii neamului comandau portocale, ness, cafea sau alte asemenea produse pe care astăzi le găsim pe toate drumurile. Iată de ce evenimentul de la hotelul ”Rapsodia” a fost altceva decât știam că este o lansare de carte. A fost un vis plăcut pentru nomenclatura de partid a anilor 80. Atât și nimic mai mult!
Întoarcerea fiului „investitor” – Dumitru MONACU, scriitor
De MonitorulBT
0
Deja ai votat!
Articolul precedentRăzbunare cu foc urmată de o condamnare
Articolul următorRecomandări vineri, 22 aprilie
ARTICOLE SIMILARE
Editorial
Pensii, cozonac și mămăligă – Dumitru MONACU, scriitor
Revin astăzi asupra unui subiect extrem de important pe care l-am abordat în urmă cu aproape o jumătate de an în editorialul „Statule român,...
Editorial
#Mee Too-l urât cu două fețe – Dumitru MONACU, scriitor
Ampla mișcare împotriva hărțuirii sexuale declanșată în anul 2014 și pornită din lumea filmului s-a extins cu o rapiditate uimitoare pe tot globul. Femei...
Editorial
Se poate și fără să-l spoliați pe cetățean – Ciprian MITOCEANU, scriitor
E criză... Și ceea ce e mai rău încă nici nu a început, iar la nivel oficial cel mai mult are de suferit statul,...
Editorial
Specialiști versus cârpaci – Dumitru MONACU, scriitor
Mișcarea consumeristă atinge astăzi praguri și forme de neimaginat în urmă cu câteva zeci de ani. S-a ajuns în acel punct în care și...
Editorial
Rădăcina tuturor relelor – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Săptămâna trecută s-au întâmplat niscaiva lucruri surprinzătoare. După amânări și amânări s-a dat decizia definitivă în Dosarul Colectiv, cu condamnări mai reduse decât cele...
Editorial
Bun venit în lumea nouă! – Virgil COSMA, jurnalist
Arc peste timp. Cicluri care revin, într-o spirală tot mai strânsă. Citesc, amuzat, o știre potrivit căreia se deschide în România primul magazin „zero...
Editorial
Zero Absolut – George Lazăr, director
După Revoluția din 89 cu toții ne-am imaginat că România, aflată în groapa de potențial comună a tuturor țărilor din lagărul sovietic, nu poate...
Editorial
Pentru orice eventualitate – Dumitru MONACU, scriitor
Un scandal cât Casa Poporului s-a iscat în lumea sportului imediat după finalul partidei de hochei dintre selecționatele României și Ungariei, când jucătorii noștri...
Editorial
Paie, bârne și farisei fățarnici – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Faptul că trăim într-o țară condusă de impostori nu mai reprezintă de multă vreme un secret. Partea proastă e că nu mai miră și...
Editorial
Rasa Karakul, o certitudine printre incertitudini – Dumitru MONACU, scriitor
În urmă cu ceva timp, la vreo doi kilometri de buza târgului s-a desfășurat cea mai mare și mai grandioasă manifestare post pandemică din...
Editorial
Merituoși de ieri, merituoși de azi – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Au trecut mai bine de trei decenii de când am crezut că o să se schimbe ceva în țara asta. Despre schimbare în bine...
Editorial
Un nou prilej de vorbe goale – Virgil COSMA, jurnalist
Am sărbătorit săptămâna trecută Ziua Presei. Vorba vine, toate aceste sărbători - ziua „nu știu cui”, decretate instituțional pe diverse planuri, au ajuns un...
Editorial
Când partidul e în toate, școala nu mai are rost – Cătălin MORARU, redactor șef
Am citit, ba indignat, ba amuzat, poveștile elevilor olimpici cu organizarea olimpiadelor naționale de prin țară. În mare, e vorba de organizare execrabilă, frig,...
Editorial
Trei zile șomer sau file de poveste adevărată (pamflet) – Dumitru MONACU, scriitor
Faptul că un inspector guvernamental urma să vină în luna februarie a anului 2008 în control la instituția pe care o conduceam nu era...
Editorial
Drumurile de ce nu au rovinietă? – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Mai mereu a fost scump de trăit în țara asta - România a fost odată, demult, destinație ieftină, dar pentru străini, nu pentru localnici...
Editorial
Baroane, baroane… – Dumitru MONACU, scriitor
Probabil nu aș fi scris nimic și niciodată despre Gheorghe Flutur dacă influența baronului din Bucovina nu ar fi trecut de atâtea ori Siretul,...
Botoșani
nori împrăștiați
15.3
°
C
15.6
°
13.4
°
73 %
3.6kmh
32 %
Dum
14
°
lun
16
°
mar
21
°
mie
24
°
joi
23
°
RON - Română (nou) leu
EUR
4,9492
CARICATURA ZILEI
POZA ZILEI
Ca să ți se ierte păcatele, îți faci o cruce. Mare. Avantajul dacă ești primar la Mihai Eminescu e că nu o faci pe...
EDITORIAL
Revin astăzi asupra unui subiect extrem de important pe care l-am abordat în urmă cu aproape o jumătate de an în editorialul „Statule român,...
GÂNDUL ZILEI
Peste tot în lume, două tagme profesionale au ca obiect de activitate, efectuarea de curse regulate pe traseul minciună - adevăr şi retur :...
HAPPY CINEMA
POLITICĂ EDITORIALĂ
Politica editorială a Monitorului de Botoșani
Monitorul de Botoşani este un cotidian lansat pe 24 iunie 1995, cu distribuţie pe raza judeţului Botoşani. În ultimii ani tot timpul a fost...
ÎN ATENȚIA CITITORILOR
În atenţia cititorilor
Este foarte important pentru redacţia noastră să ofere cititorilor posibilitatea de a comunica cu noi rapid şi uşor. Astfel, pentru:
- a ne aduce la...
MONITORUL DE BOTOȘANI – COD DE CONDUITĂ
Codul de conduită al jurnalistului
În prezentul Cod, noţiunea de interes public va fi înţeleasă pornind de la următoarele premise:
- Orice chestiune care afectează viaţa comunităţii este de interes...