spot_img
sâmbătă, mai 4, 2024
AcasăLocal BTIstorii vechi din Botoșani - Comuna Frumușica

Istorii vechi din Botoșani – Comuna Frumușica

Străvechi urme ale prezenței umane, unele încă din zorii umanității, au fost descoperite în mai multe puncte de pe teritoriul actual al comunei. Astfel, în intravilanul și extravilanul localităților Boscoteni, Rădeni și Vlădeni-Deal, au fost aduse la lumină urme ale unor așezări deschise datând din paleoliticul superior (acum circa 30-40.000 de ani), atribuite lui homo sapiens fossilis. Tot la Vlădeni-Deal, în punctul „La Biserică”, au fost descoperite așezări deschise din eneoliticul dezvoltat – cultura Cucuteni B, bronzul târziu – cultura Noua, Hallstatt-ul târziu – cultura Getică, epoca migrațiilor – pe lângă așezarea deschisă s-au descoperit și urmele unei necropole, ambele aparținând culturii Sântana de Mureș-Cerneahov, epocile medievală timpurie – cultura Dridu, respectiv târzii. Unul dintre satele cele mai vechi din comună este Buscăteni, menționat în documente ca Boscoteni, Buțcăteni. Prima atestare documentară, chiar dacă nu sub actualul nume, este din 5 octombrie 1437, când Iliaș voievod și fratele său, Ștefan voievod, fiii lui Alexandru cel Bun, dau Mănăstirii din Poiană, cu hramul Sf. Nicolae, ctitoria tatălui lor, satul „unde au fost Mihăilă Roșca”, identificat de editorii vol. I din DRH cu satul Unsa, ulterior Boscoteni. Următorul document aduce precizări suplimentare pentru identificarea așezării. La 18 august 1438, aceiași doi domni dau Mănăstirii din Poiană „o pustie lângă pricuturile de la Hârlău”. La 29 noiembrie 1443, Ștefan al II-lea voievod întărește mănăstirii Sf. Nicolae satele dăruite anterior printre care pe Bahlui, sub Hârlău, unde este Mihailo și cu moară”. La 5 aprilie 1448, Roman voievod întărește mănăstirii satele acesteia, printre care și „Roșca, lângă Hârlău”, scutindu-le de toate dările și slujbele domnești și hotărând ca orice venituri ale acestor sate, ca și dreptul de judecată, să aparțină mănăstirii. La 26 ianuarie 1453, Alexandru al II-lea (Alexăndrel, n. ns.) voievod dă mănăstirii „două pâraie care cad în Bahlui, la capătul câmpului, să-și așeze moară”, locul fiind identificat de editorii volumului cu Boscoteni.

Dicționar de termeni istorici:
Pricuturi – Locuri din sat mai noi, formate prin roirea unor grupuri, de obicei datorită creșterii populației și intensificării lucrării pământului stăpânit în comun. Spre deosebire de acestea, vatra satului reprezenta cel mai vechi centru al satului.

Prof. dr. Daniel BOTEZATU

Deja ai votat!
Botoșani
câțiva nori
8.7 ° C
12.7 °
7.8 °
70 %
2.4kmh
23 %
sâm
19 °
Dum
22 °
lun
24 °
mar
24 °
mie
16 °

CARICATURA ZILEI

POZA ZILEI

Liberalii au venit cu mesaje tematice pe tricouri, deci teoretic știu cum stă treaba. Mai trebuie să le spună și lui Iohannis, Ciucă.

EDITORIAL

Respectând proporțiile, și recunoscând din start atipicul comparației, este posibil ca din punctul de vedere al celor implicați, depunerea dosarelor de candidaturi să fie...

EPIGRAMA ZILEI

Ajuns acasă pe la două Din delegația la Cluj Găsi pe doamna vopsind ouă La un vecin, cu ruj... -Dumitru MONACU

HAPPY CINEMA

POLITICĂ EDITORIALĂ

Politica editorială a Monitorului de Botoșani

Monitorul de Botoşani este un cotidian lansat pe 24 iunie 1995, cu distribuţie pe raza judeţului Botoşani. În ultimii ani tot timpul a fost...

ÎN ATENȚIA CITITORILOR

În atenţia cititorilor

Este foarte important pentru redacţia noastră  să ofere cititorilor  posibilitatea de a comunica cu noi  rapid şi uşor. Astfel, pentru: - a ne aduce la...

MONITORUL DE BOTOȘANI – COD DE CONDUITĂ

Codul de conduită al jurnalistului

În prezentul Cod, noţiunea de interes public va fi înţeleasă pornind de la următoarele premise: - Orice chestiune care afectează viaţa comunităţii este de interes...