Cum nu știu să existe vreun document secret emis de către NATO prin care să oblige România la eliminarea serviciului militar obligatoriu, este limpede că decizia intrată în vigoare începând din 1 ianuarie 2007 a fost dorința voința și putința admirabililor noștri politicieni. Această măsură a fost primită de tinerimea română cu urale și basmale aruncate în vânt (că și elementele de vestimentație au luat-o rău pe arătură!) de parcă ar fi scăpat de cea mai grea corvoadă a vieții. Pe undeva, da, aveau dreptate, stagiul militar fiind cu adevărat o corvoadă, dar una controlată care îi pregătea și antrena cât de cât pentru marile și grelele încercări ale unei vieți de om. Eliminarea stagiului militar, coroborată cu puternica disoluție a valorilor, cu scăderea accelerată a nivelului actului educativ în familie, în școală și în societate, cu lipsa acută a locurilor de muncă, dar și cu tentațiile de mucava specifice vârstei au avut și au un efect total negativ asupra evoluției tinerelor vlăstare ale României. Sunt convins că anumite considerente de ordin financiar luate în calcul de legiuitori atunci când au decis sistarea stagiului militar nu au nicio noimă, întrucât sumele de la buget necesare stagiului de pregătire militară și nu numai, nu ar fi fost decât niște plasamente profitabile pentru viitor. Pentru că țara ar fi beneficiat ulterior de oameni instruiți, crescuți și educați frumos, capabili să țină pe o direcție bună căruța neamului băgată în cele mai abundente bălării de către cei văzuți și nevăzuți care o conduc. Un stagiu militar de câteva luni măcar ar fi trezit la realitate o mulțime de tineri care trăiesc, din motivele arhiștiute, în alte sfere ale existenței. Ce-i drept armata ar fi falimentat saloane de înfrumusețare, dealeri sau barmani, dar ar fi realizat conexiunea tinerilor cu realitatea. O realitate urâtă, în care respectul ierarhiilor și al valorilor, cunoașterea, disciplina, ordinea sunt elementele care o pot contracara cât de cât. Aruncând o geană pe legea zăludă care a eliminat stagiul militar, constatăm că există trei situații când executarea stagiului militar devine obligatorie: pe durata stării de război, pe durata stării de mobilizare și pe timpul stării de asediu. Faptul că după gardul din partea de nord este război ar fi legitimat cu prisosință aplicarea primelor două situații. Cât despre a treia, adică starea de asediu, nu cred să existe popor mai asediat ca noi românii, în toată Europa. Nedreptățile sociale, justiția injustă, starea economică deplorabilă, prețurile aberante, aroganța și lipsa totală de respect a factorilor decizionali, lipsa de direcție și de viteză ce ar fi trebuit asigurată corabiei neamului de către aventurierii mateloți politici, sărăcia predominantă, lipsa de perspectivă pentru tânăra generație, toate acestea ne asediază de atâta amar de vreme, că mă mir cum mai rezistă nația asta! Un stagiu militar obligatoriu de câteva luni cred că ar putea fi forma de modelare și de ghidare în viață a tinerilor noștri dezorientați și îndepărtați de adevăratele valori. Da, e adevărat, avem și foarte mulți tineri capabili, inteligenți care știu exact ce vor de la viață, dar nu pentru ei scriu aceste rânduri deși, două-trei luni, adică un termen redus de stagiu nu le-ar strica nici lor. Repet, armata nu ar fi altceva decât cuplarea cu realitatea. Chiar dacă și în armată sunt uneori situații și persoane de o imbecilitate absolută, contactul direct cu ele este însă benefic, pentru că i-ar învăța cum să se adapteze la un mediu cu așa caracteristici. În concluzie, stagiul militar reprezintă, pe lângă principalul lui rol de a pregăti tânăra generație pentru apărarea patriei, și o formă de trezire la realitate a ei. Astfel, bombardierii, cocalarii, și toți cei care, din prea plinul babacilor freacă menta sfidându-și colegii de generație ar fi puși în situația de a se autoevalua la adevărata lor valoare și nu altfel. Ar fi puși în situația de a vedea realitatea așa cum este ea și nu cum o văd ei deformată, cu dragoni, mormoni și hormoni! În concluzie, o reintroducere a stagiului militar obligatoriu nu poate avea decât efecte pozitive atât pentru tineri, cât și pentru țară. Patru ore de instruire militară, patru ore de muncă în folosul comunității, patru ore de activități cultural sportive, patru ore de timp la dispoziția militarului și opt ore de somn zilnic, pe durata a patru, șase sau chiar opt luni ar rezolva parțial câteva din multele probleme cu care se confruntă tinerii, societatea, țara!
Dar-ar Dumnezeu odată să se facă iar armată… – Dumitru MONACU, scriitor
De MonitorulBT
0

Deja ai votat!
Articolul precedent
Articolul următor
AVEM NEVOIE DE SPRIJINUL DUMNEAVOASTRĂ!
„Avem nevoie de sprijinul dumneavoastră pentru a putea oferi în continuare jurnalism onest și a lupta cu corupția și dezinformarea, pentru a scrie despre situația reală, nu versiunea oficială cosmetizată oferită de autorități.
REDIRECȚIONEAZĂ 20% DIN IMPOZITUL PE PROFIT AL COMPANIEI TALE
Poți alege ca 20% din taxele plătite de compania ta să meargă către jurnalism de calitate, nu către stat. Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la monitorul@monitorulbt.ro *Baza legală poate fi consultată AICI.
ARTICOLE SIMILARE
Editorial
Boala turismului românesc– Ciprian MITOCEANU, scriitor
Redacţia -
Acum ceva timp, prezent fiind pe litoralul românesc, le-am spus câtorva cunoștințe că în anul următor se vor acorda în sfârșit promisele și răspromisele...
Editorial
Între două capcane – Virgil COSMA, jurnalist
Redacţia -
Guvernul României a bifat săptămâna trecută o victorie jenantă: chipurile, a rezistat la patru moțiuni de cenzură consecutive. În fapt, zisa victorie s-a concretizat...
Editorial
Rusia ne-a returnat AUR-ul. Atacul Rusiei asupra Poloniei, turnesol pentru Simion – Cristian Pantazi, jurnalist
Redacţia -
„Înarmarea iluzorie și escaladarea conflictului în Ucraina, pe termen nedeterminat, nu va duce decât la mai multe atacuri. Românii și ceilalți europeni sunt sătui...
Editorial
Mai întâi, omoară știrile. Apoi, fă ce vrei – Cătălin MORARU, redactor șef
Redacţia -
Aveam de gând să scriu despre dispariția jurnalismului de bună credință, aspect văzut ca o necesitate de clasa politică, aproape în integralitatea ei, ca...
Editorial
Taxe europene, servicii românești – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Redacţia -
În încercarea disperată de a echilibra un buget din ce în ce mai costeliv, guvernanții au sporit birurile pe pensii, deși este și incorect,...
Editorial
Trepădușii – Dumitru MONACU, scriitor
Redacţia -
Recent, un fotbalista de la FCU Craiova, Vladislav Blănuță, cetățean al Republicii Moldova, s-a transferat la echipa ucraineană Dinamo Kiev. Până aici, toate bune...
Editorial
Exerciții de imagine – Virgil COSMA, jurnalist
Redacţia -
Patru moțiuni de cenzură într-o singură zi. George Simion pare să fi reinventat fitness-ul parlamentar: „azi facem seturi, nu repetări”. Dacă nu reușește să...
Editorial
Pe când un film deștept despre Maria Tănase? – Dumitru MONACU, scriitor
Redacţia -
Nu am fost niciodată de acord cu ideea că în trecut am avut mari actori și acum e secetă totală! Nimic mai fals. Avem...
Editorial
Pizza politică, cine plătește și cine se îndoapă – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Redacţia -
România trebuie să facă față unui moment cât se poate de delicat, însă se pare că nota de plată va fi decontată tot de...
Editorial
Dictatura proștilor nu este democrație – Dumitru MONACU, scriitor
Redacţia -
Sufocați aproape un semicentenar de o cruntă și apăsătoare dictatură, românii au văzut în democrație suprema formă de organizare a societății când de fapt,...
Editorial
Protest pentru lideri, nu pentru sindicaliști– Ciprian MITOCEANU, scriitor
Redacţia -
România e un balamuc total, și asta nu e ceva de dată recentă, e ceva ce s-a cronicizat într-un asemenea hal încât a căpătat...
Editorial
Confuzii fiscale
Redacţia -
În politica românească, paradoxul a devenit regulă. Cazul eliminării impozitului de 1% pe cifra de afaceri pentru multinaționale este doar cel mai recent episod...
Editorial
Jelania lui Emil Constantinescu, cel care ne-a făcut cadou încă un Iliescu – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Redacţia -
La timpul potrivit, l-am votat pe Emil Constantinescu cu amândouă mâinile și atunci când a fost declarat învingător am crezut sincer că, în sfârșit,...
Editorial
Verba volant, scripta manent – Cătălin MORARU, redactor șef
Astăzi citiți ultima ediție tipărită a Monitorului de Botoșani. Vom continua în mediul online, pe site-ul nostru și pe paginile noastre de pe rețele...
Editorial
Ordinea și disciplina de partid – Dumitru MONACU, scriitor
Pentru diminuarea și eventual eradicarea haosului instituțional din România este mare nevoie ca pe lângă alte măsuri să fie implementată cu multă sârguință și...
Editorial
De ce pensii trebuia să se ocupe și de care s-a ocupat – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Mai în glumă, dar mult mai în serios, am cam ajuns să mă tem de reformă. Pentru că toate măsurile cu pretenții reformatoare luate...
Botoșani
câțiva nori
23.7
°
C
23.8
°
23.3
°
52 %
3.2kmh
20 %
mar
23
°
mie
18
°
J
18
°
vin
22
°
S
26
°
CARICATURA ZILEI
POZA ZILEI
EDITORIAL
Redacţia -
Acum ceva timp, prezent fiind pe litoralul românesc, le-am spus câtorva cunoștințe că în anul următor se vor acorda în sfârșit promisele și răspromisele...
HAPPY CINEMA
POLITICĂ EDITORIALĂ
Politica editorială a Monitorului de Botoșani
Monitorul de Botoşani este un cotidian lansat pe 24 iunie 1995, cu distribuţie pe raza judeţului Botoşani. În ultimii ani tot timpul a fost...
ÎN ATENȚIA CITITORILOR
În atenţia cititorilor
Este foarte important pentru redacţia noastră să ofere cititorilor posibilitatea de a comunica cu noi rapid şi uşor. Astfel, pentru:
- a ne aduce la...
MONITORUL DE BOTOȘANI – COD DE CONDUITĂ
Codul de conduită al jurnalistului
În prezentul Cod, noţiunea de interes public va fi înţeleasă pornind de la următoarele premise:
- Orice chestiune care afectează viaţa comunităţii este de interes...