Efectele dezinformării și manipulării de pe rețelele sociale nu rămân doar în mediul online, ci au efecte imediate în viața de zi cu zi.
În Myanmar, de la postări pe Facebook s-a ajuns la epurare etnică și mii de morți.
Membrii armatei din Myanmar au fost principalele forțe din spatele unei campanii sistematice pe Facebook, care se întindea pe parcursul a jumătate de deceniu, începând în 2012 și ajungând la violențe majore în 2017, și viza în special minoritatea Rohingya, în mare parte musulmană. Militarii au exploatat amploarea Facebook-ului în Myanmar, unde este atât de larg utilizat, încât mulți dintre cei 18 milioane de utilizatori de internet ai țării îl confundă cu internetul în sine. Grupurile pentru drepturile omului acuză propaganda anti-Rohingya pentru incitarea la omoruri, violuri și cea mai mare migrație forțată din istoria recentă.
Epurare etnică programată strategic
Postările de pe Facebook nu proveneau de la utilizatori obișnuiți de internet, ci aparțineau personalului militar din Myanmar, care a transformat rețeaua socială într-o unealtă pentru curățarea etnică, conform unor foști oficiali militari, cercetători și oficiali civili din țară.
Pentru că țara este foarte săracă și oamenii nu își permiteau telefoane, au existat programe cu finanțare de la rețele sociale care ofereau gratis conexiuni de date mobile la telefoane, cu condiția ca acele rețele sociale să fie preinstalate pe telefoanele vândute.
Când au început violențele, guvernul a închis accesul la Facebook pe teritoriul Myanmar și au cerut responsabililor Facebook să modereze conținutul care incita la ură. Oficialii companiei au răspuns abia după trei zile, întrebând de ce nu funcționează rețeaua socială, fără să răspundă la solicitările guvernului. După ce rețeaua socială a reînceput să funcționeze, violențele interetnice s-au intensificat din nou.
În timp ce Facebook a închis, mult prea târziu, conturile oficiale ale liderilor militari de rang înalt din Myanmar în august 2017, amploarea și detaliile campaniei de propagandă – care erau ascunse în spatele unor nume false și conturi fictive – au rămas nedetectate. Campania a inclus sute de membri militari care au creat conturi troll și pagini de știri și celebrități pe Facebook, pe care le-au inundat cu comentarii și postări incendiare.
Lucrând în schimburi, în baze aflate în apropierea capitalei Naypyidaw, ofițerii au avut și sarcina de a colecta informații despre conturile populare și de a critica postările nefavorabile armatei. Operațiunile erau atât de secrete încât toți, cu excepția liderilor de vârf, erau obligați să-și lase telefoanele la intrare.
Facebook a confirmat multe dintre detaliile despre campania militară în umbră. Nathaniel Gleicher, șeful politicii de securitate cibernetică al companiei, a declarat că au fost identificate „încercări clare și deliberare de a răspândi propaganda în mod discret, care erau direct legate de armata din Myanmar”.
În octombrie 2018, după întrebările de la The New York Times, compania a declarat că a închis o serie de conturi care aparent erau concentrate pe divertisment, dar care erau de fapt legate de armată. Acele conturi aveau 1,3 milioane de urmăritori.
„Armata a beneficiat mult de pe urma Facebook”, a declarat Thet Swe Win, fondatorul grupului Synergy, care se concentrează pe promovarea armoniei sociale în Myanmar. „Nu aș spune că Facebook este direct implicat în curățarea etnică, dar există o responsabilitate pe care trebuiau să o aibă pentru a lua măsuri adecvate pentru a evita să devină un instigator al genocidului”.
Recunoaşterea greşelii a venit prea târziu
În august 2018, după luni de rapoarte despre propaganda anti-Rohingya de pe Facebook, compania a recunoscut că a fost prea lentă în acțiuni în Myanmar. Până atunci, peste 700.000 de etnici musulmani Rohingya fuseseră alungați din țară într-un an, ceea ce oficialii Națiunilor Unite au numit „un exemplu perfect de curățare etnică”.
„Noi am luat măsuri semnificative pentru a elimina acest abuz și pentru a face mai greu pe Facebook”, a spus Gleicher. „Investigațiile legate de acest tip de activitate sunt în curs”, a adăugat acesta.Operațiunea Facebook a armatei din Myanmar
cu ani în urmă conform celor care cunosc modul în care a funcționat. Armata a alocat resurse majore acestei sarcini, cu până la 700 de persoane implicate.
Au început prin a crea ceea ce păreau a fi pagini de știri și pagini de Facebook dedicate vedetelor pop birmaneze, modelelor și altor celebrități, precum o regină a frumuseții cu o predilecție pentru propagandă militară. Apoi au îngrijit paginile pentru a atrage un număr mare de urmăritori. Au preluat controlul asupra unei pagini de Facebook dedicate unui lunetist militar, Ohn Maung, care obținuse recunoaștere națională după ce fusese rănit în luptă. De asemenea, au gestionat un blog popular numit Opposite Eyes, care nu avea legături evidente cu armata.
Acestea au devenit apoi canale de distribuție pentru fotografii șocante, știri false și postări inflamatorii, adesea îndreptate împotriva musulmanilor din Myanmar. Conturile troll gestionate de armată au contribuit la răspândirea conținutului, au înăbușit critici și au alimentat dispute între comentatori pentru a agita oamenii. Adesea, au postat fotografii false cu cadavre pe care le-au prezentat ca dovezi ale masacrelor comise de Rohingya.
Unii membri militari implicați în această acțiune aveau moral scăzut, au spus două dintre persoane, în parte din cauza necesității de a răspândi zvonuri nefondate despre persoane precum Daw Aung San Suu Kyi, laureată a premiului Nobel și lider civil de facto al Myanmarului, pentru a le afecta credibilitatea. O înșelătorie a folosit o fotografie reală a doamnei Aung San Suu Kyi într-un scaun cu rotile și a asociat-o cu sugestii false că ar fi mers în Coreea de Sud pentru injecții de Botox.
Pagina de Facebook a lunetistului Ohn Maung, oferă un exemplu al tacticilor armatei. Aceasta a câștigat un număr mare de urmăritori datorită descrierilor sale despre viața de zi cu zi a unui soldat. Contul a fost în cele din urmă preluat de o echipă militară pentru a difuza propagandă, cum ar fi postări care îi prezintă pe Rohingya ca teroriști.
Incitare în ambele tabere
Una dintre cele mai periculoase campanii a avut loc în 2017, când serviciul de informații al armatei a răspândit zvonuri pe Facebook că un atac din partea celorlalți era iminent. Folosind aniversarea din 11 septembrie 2001, au răspândit avertismente pe Facebook și Messenger prin intermediul unor conturi urmărite pe larg, care se dădeau drept site-uri de știri și pagini de fani ale celebrităților, că vor fi efectuate „atacuri jihadiste”. Grupurilor musulmane le-au transmis un mesaj separat, că unii călugării budiști naționaliști organizează proteste anti-musulmane.
Scopul campaniei, care a pus țara în alertă, era să genereze sentimente larg răspândite de vulnerabilitate și frică, care puteau fi aliniate doar prin protecția armatei, au spus cercetătorii care au urmărit tactica.
Facebook a declarat că a găsit dovezi că mesajele erau răspândite intenționat de conturi false și a închis unele dintre acestea la momentul respectiv. Nu a investigat nicio legătură cu armata la acel moment.
Armata a profitat de bogata sa istorie în războiul psihologic, dezvoltată în decadele în care Myanmar a fost controlată de o juntă militară, care a renunțat la putere în 2011. Scopul era atunci discreditarea emisiunilor radio de la BBC și Vocea Americii. Un veteran al acelei perioade a spus că toate cursurile de război psihologic avansat de acum 15 ani învățau o regulă de aur pentru știri false: dacă un sfert din conținut este adevărat, asta ajută să devină credibil restul.
Sute de mii de victime
Pe 25 august 2023 s-au împlinit șase ani de la începutul curățării etnice, care a dus la uciderea a peste 25.000 de persoane de descendență musulmană Rohingya de către armata din Myanmar, cu alți 700.000 de oameni strămutați. Cei mai mulți au fugit în Bangladeshul învecinat, unde mulți încă locuiesc, adesea în tabere de refugiați precum Kutupalong, cea mai mare tabără de refugiați din lume.
În 2018, investigatorii pentru drepturile omului ai ONU au afirmat că platforma de social media Facebook, deținută de Meta, a avut un rol cheie în răspândirea discursului de ură care a alimentat violența.
„Algoritmii Facebook și urmărirea nemiloasă a profitului de către Meta au creat o cameră de ecou care a contribuit la cultivarea urii față de poporul Rohingya și la crearea condițiilor care i-au forțat pe acest grup etnic să fugă masiv din Myanmar”, se arată într-o declarație a Amnesty International.
În 2018, Facebook a recunoscut că a fost „prea lent” în abordarea discursului de ură în Myanmar și a luat măsuri pentru a remedia problema prin angajarea de vorbitori de limbă birmană și investirea în tehnologie pentru identificarea conținutului problematic. Până în prezent, compania nu a plătit nicio compensație.
„Învinuiesc Facebook, compania-mamă Meta și omul din spatele lor, Mark Zuckerberg, pentru contribuția lor la crearea condițiilor care au permis armatei din Myanmar să declanșeze iadul asupra noastră”, a scris Maung Sawyeddollah, un refugiat Rohingya care locuiește în tabăra de refugiați Kutupalong din Bangladesh, într-un editorial pentru Al Jazeera.
Compania Meta chemată în instanță
Plângerile în instanță au fost depuse de două firme de avocatură din Dublin care reprezintă 17 refugiați Rohingya. Irlanda, după cum au spus avocații, este țara cea mai potrivită pentru aceste litigii, deoarece Meta își are sediul acolo, iar moderarea conținutului s-a făcut în Dublin.
Nu este pentru prima dată când Rohingya inițiază proceduri legale împotriva Meta. În 2021, a fost depusă o acțiune în valoare de 150 de miliarde de dolari în California, dar ulterior a fost respinsă din mai multe motive, inclusiv o prevedere din Legea privind Decența Comunicării din SUA, care acordă imunitate platformelor precum Facebook care publică de fapt conținut terț. Rămâne de văzut dacă instanțele din Irlanda vor ajunge la o hotărâre similară.
Materialele originale le puteți citi aici:
https://www.nytimes.com/2018/10/15/technology/myanmar-facebook-genocide.html
