Cea mai incorectă competiție – Dumitru MONACU, scriitor.

Dintre toate scrutinele electorale pe care le vom avea de înfruntat anul acesta, alegerea primarilor reprezintă fără nici un dubiu, cea mai mare și mai gogonată farsă, cea mai incorectă competiție căreia noi, cetățenii îi dăm, spre … omologare, girul nostru. Nici campionatul național de fotbal, nici Eurovision-ul, nici Baba Oarba nici Leapșa și nici oricare altă așa-zisă competiție nu este mai alterată decât scrutinul pentru alegerea edilului. Și dacă e să fiu corect în totalitate, nici nu ar trebui să apară în texte cuvântul „alegere” ci mai potrivit ar fi „numire”. Cum altfel am putea cataloga această panaramă de campanie electorală când edilul în funcție se poziționează la un metru de linia de finiș iar contracandidații lui, la o sută? Cum poate fi numită competiție corectă această luptă pentru ciolan când în toate orașele și satele României se toarnă asfalt, se înlocuiesc țevi, se aranjează sensuri giratorii sau se reabilitează sedii de instituții din subordinea primăriilor? Adică tot ce nu s-a făcut în primii 3 ani, ne este pus pe tapet acum , la spartul … mandatului, pentru că românul nu este numai uituc, este și ignorant și credul. M-am tot gândit cum ar putea un candidat onest să contracareze infuzia asta de „hărnicie”, „pricepere” și „profesionalism” pe care actualii edili o revarsă pe toate canalele, către cetățeni? E limpede că ei, contracandidații, nu dispun nici de buldozere, nici de excavatoare, nici de stații de asfalt, și nici de nimic altceva de acest gen. Și atunci, unde este linia de start a competiției? Unde mai pui că pe rețelele de socializare, românul nostru nu mai apucă să vadă și el o floare de cireș, un verde crud de primăvară, un clip haios sau o femeie mai dezgolită că vin edilii din oră în oră cu imagini în premieră de pe șantierele urbei. Și ne explică ei, ce noroc avem, cât de bine o să ne fie, ce cantități de lapte și miere vor curge prin rigolele de unde transmit live-ul, uitând să ne specifice adevărul acela universal și anume că trântorii nu fac miere și nici boii lapte. Ceea ce vă prezint eu nu este strict specific Botoșaniului. În toată țara se întâmplă la fel. Oriunde, în orice localitate mai cu moț este deschis câte un șantier. Și involuntar gândul mă duce cu 40 de ani în urmă când țara toată era un șantier (vorba unui cântec comunist!) ceea ce înseamnă că în materie de minciună s-a schimbat doar farfuria de carton de atunci cu una de porțelan fin, că deh, are balta pește! Cât privește Botoșaniul, vă mărturisesc sincer că nu am dorit să mă implic în vreun fel în a favoriza sau a denigra vreun candidat la Primăria reședinței de județ. Dar când văd că orice aș deschide, adică FB, Instagram, TV, publicații on line, Whatsapp, radio sau … ochii, nu văd și nu aud decât de realizările actualului edil, zău că nu-mi mai vine să mai deschid nici măcar o cutie de conservă sau o bere la cutie. Dacă de acolo îmi sare pe felie, spumant și șarmant, junele Cozmin? Și dacă tot am amintit și de … deschiderea ochilor (ceea ce, sunt sigur, mulți concitadini, nu o vor face!) o altă anomalie, un alt dezechilibru în această daraveră îl consemnăm în afișajul electoral stradal. Cum să te măsori tu, contracandidat, cu primarul en titre când el singur își aprobă și își pune bannerele și afișele electorale când și unde vrea … crinul lui? Mai poate fi numită campania electorală drept competiție? Mai există posibilitatea aceea celebră de a găsi în ranița vreunui soldat, bastonul de mareșal? E limpede că nu, e limpede că edilii în funcție nu numai că au furat grosolan startul dar s-au ocupat simultan cu filmările, și de scoaterea din decor a adversarilor. Astfel, în timp ce ei s-au poziționat foarte aproape de linia de finiș, pe contracandidați i-au împins cu lamele, frezele, buldozerele și excavatoarele aparținând firmelor conduse de către apropiați, cu mulți metri în spatele liniei de start! Și ca toată această tărășenie, înșelătorie pe față sau, de ce nu, furt intelectual, să poarte un gir oficial, o lege contra firii emisă de social democrați în cârdășie cu liberalii, a rămas neamendată și în această campanie deși dacă s-ar face un referendum (cum ar fi normal, de altfel!) sigur rezultatul nu le-ar fi pe plac guvernanților. Că da, alegerea primarilor în două tururi ar mai da cât de cât o nuanță de corectitudine acestei hoții pe față care se numește academic „alegerea primarilor”. Iată de ce consider că la momentul adevărului, în cabina de vot adică, să taxăm așa cum trebuie și cum este de bun simț, această deraiere de la corectitudine. O deraiere legiferată, repet de PSD și PNL întru eterna lor guvernare. Haideți să le arătăm că numai Universul și prostia omenească sunt de necuprins. Guvernările, la fel ca o sumedenie de capete pătrate care le susțin, sunt, desigur, limitate și musai trebuie să aibă ca bază nu numai democrația ci și corectitudinea!