Faptul că Primăria Văculești a primit de la CJ, din fondul de rezervă al județului, o sumă mare de bani (peste 300 mii lei) a stârnit oarece reacții în rândurile consilierilor peste care azi, la câteva zile de la acea ședință, s-a așezat deja praful indiferenței, al uitării și al bagatelizării unei acțiuni tratată cu o senină normalitate de către toată lumea. Astfel, în ședința cu pricina, opoziția și-a manifestat un punct de vedere (corect, de altfel!) axat însă pe efecte și nu pe cauze. Am folosit pluralul întrucât treaba asta cu repartizarea fondurilor de la centru are la bază trei cauze, asupra cărora nu se îndreaptă nicio critică (măcar) a opoziției deși situația este atât de veche și de vizibilă încât doar să fii orb, prost, indiferent sau interesat să nu le vezi. Așadar, cauzele unor asemenea desfrâuri pe banii plebei se află în anomaliile legislative care, deși sunt extrem de vechi și vizibile, nu sunt luate în calcul pentru eliminare sau corectare de către vreun parlamentar sau vreo grupare politică. Să le luăm pe rând. Prima cauză care generează și va genera blocaje financiare în conturile UAT-urilor își are sâmburele în organizarea administrativ teritorială extrem de deficitară, existând așadar comune cu câteva sute de locuitori unde singurii angajați îi găsești la … primărie! În rest, pensionari și asistați social. Știu, nu e cazul Văculeștiului, dar am folosit un exemplu extrem tocmai pentru a sublinia necesitatea unei reforme administrative. Apoi, o comună ar trebui să funcționeze, măcar parțial pe sistemul unei afaceri, pe principiul unei societăți comerciale. Ai cu ce, rămâi comună, nu ai, alipește-te la una cu posibilități, acest aspect conducând la mult mai multe oportunități și posibilități de accesare a unor proiecte, deci la accesul către surse de finanțare extrabugetare. A doua cauză care conduce la devalizarea bugetelor (locale sau naționale) își are obârșia în obiceiul deja bine cimentat în România, și anume nerăspunderea materială a niciunui angajat al statului pentru erorile comise. Aici ar fi de amintit o sumedenie de domenii și spețe care atacă pușculița de bani a țării, dar din motive de spațiu nu le voi aminti. Cert este că dacă cine greșește ar plăti din buzunarul lui și nu al statului, am avea de-a face cu mult mai puține erori … hai să le spun manageriale. În acest sens s-a ajuns în situația că dacă ești angajat la stat din partea unui partid (situație în care se află peste trei sferturi dintre bugetari!) poți da și foc la instituție, că prostul de stat, plătește! Concedieri ilegale, erori manageriale, contracte păguboase, toate, absolut toate se fac pe banii statului și nu pe buzunarul managerului sau al celui care comite ilegalitatea. Revenind la cazul comunei Văculești, cineva de acolo ar fi trebuit să plătească pentru situația gravă de blocare a conturilor care a condus la SOS-ul pentru salvarea UAT-ului. Se va întâmpla ceva? Cu siguranță, nu! Și în sfârșit, a treia cauză care iarăși nu este absolut deloc aprofundată și rezolvată de către legiuitori se referă la bipolaritatea de la vârful județelor. Cine e șeful județului? Prefectul sau președintele CJ? O comasare a celor două funcții este imperios necesară, numai că decidenții (PSD și PNL) s-au … comasat între ei! Așadar, în structura actuală, se pare că șeful județului ar fi președintele CJ. Asta, deoarece el este cu repartizarea fondurilor. O repartizare care, în primul rând, ține de coloratura politică. Ești primar de-al meu, primești. Nu ești, pa! Cam așa funcționează algoritmul de repartizare a fondurilor de la județ. Un algoritm care nu se va putea schimba vreodată. Nici inteligența artificială, nici cea naturală nu vor putea elabora un altul care să fie aplicat în mod just și coerent atâta timp cât coloratura politică este tonul care face muzica în CJ. Referitor la această ultimă cauză, mi-ar fi plăcut ca în discursurile lor, cei doi combatanți cu șanse de reușită la CJ (V. Iftime și L. Trufin) să atace și această problemă a bipolarității de la vârful județului. Cu riscul de a li se desființa în viitor funcția, includerea în discursurile lor a unui asemenea scop, corelată cu o poziție clară și hotărâtă în această privință, le-ar fi adus în mod sigur niște voturi în plus. Este evident că rezolvarea oricăreia dintre cele trei cauze prezentate este apanajul legiuitorilor, adică al parlamentarilor. În toamnă vom fi bombardați de mesajele și textele lemnoase ale candidaților pentru fotoliile pufoase de la Casa de toleranță a poporului. Credeți că va aminti vreunul, măcar în treacăt, de necesitatea reparării unor legi care nu numai că nasc clipă de clipă monștri, dar sunt și gravide nonstop? Bineînțeles că nu! Cineva spunea că în România avem legi, numai că nu sunt aplicate corespunzător. Eroare fundamentală aș zice eu și când afirm asta, vin cu argumentele prezentate mai sus. Și ar mai fi foarte multe, pe lângă cele trei cauze expuse azi, aici…
Trei cauze și toate trei… – Dumitru MONACU, scriitor
De MonitorulBT
0

Deja ai votat!
Articolul precedent
AVEM NEVOIE DE SPRIJINUL DUMNEAVOASTRĂ!
„Avem nevoie de sprijinul dumneavoastră pentru a putea oferi în continuare jurnalism onest și a lupta cu corupția și dezinformarea, pentru a scrie despre situația reală, nu versiunea oficială cosmetizată oferită de autorități.
REDIRECȚIONEAZĂ 20% DIN IMPOZITUL PE PROFIT AL COMPANIEI TALE
Poți alege ca 20% din taxele plătite de compania ta să meargă către jurnalism de calitate, nu către stat. Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la monitorul@monitorulbt.ro *Baza legală poate fi consultată AICI.
ARTICOLE SIMILARE
Editorial
Rusia ne-a returnat AUR-ul. Atacul Rusiei asupra Poloniei, turnesol pentru Simion – Cristian Pantazi, jurnalist
Redacţia -
„Înarmarea iluzorie și escaladarea conflictului în Ucraina, pe termen nedeterminat, nu va duce decât la mai multe atacuri. Românii și ceilalți europeni sunt sătui...
Editorial
Mai întâi, omoară știrile. Apoi, fă ce vrei – Cătălin MORARU, redactor șef
Redacţia -
Aveam de gând să scriu despre dispariția jurnalismului de bună credință, aspect văzut ca o necesitate de clasa politică, aproape în integralitatea ei, ca...
Editorial
Taxe europene, servicii românești – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Redacţia -
În încercarea disperată de a echilibra un buget din ce în ce mai costeliv, guvernanții au sporit birurile pe pensii, deși este și incorect,...
Editorial
Trepădușii – Dumitru MONACU, scriitor
Redacţia -
Recent, un fotbalista de la FCU Craiova, Vladislav Blănuță, cetățean al Republicii Moldova, s-a transferat la echipa ucraineană Dinamo Kiev. Până aici, toate bune...
Editorial
Exerciții de imagine – Virgil COSMA, jurnalist
Redacţia -
Patru moțiuni de cenzură într-o singură zi. George Simion pare să fi reinventat fitness-ul parlamentar: „azi facem seturi, nu repetări”. Dacă nu reușește să...
Editorial
Pe când un film deștept despre Maria Tănase? – Dumitru MONACU, scriitor
Redacţia -
Nu am fost niciodată de acord cu ideea că în trecut am avut mari actori și acum e secetă totală! Nimic mai fals. Avem...
Editorial
Pizza politică, cine plătește și cine se îndoapă – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Redacţia -
România trebuie să facă față unui moment cât se poate de delicat, însă se pare că nota de plată va fi decontată tot de...
Editorial
Dictatura proștilor nu este democrație – Dumitru MONACU, scriitor
Redacţia -
Sufocați aproape un semicentenar de o cruntă și apăsătoare dictatură, românii au văzut în democrație suprema formă de organizare a societății când de fapt,...
Editorial
Protest pentru lideri, nu pentru sindicaliști– Ciprian MITOCEANU, scriitor
Redacţia -
România e un balamuc total, și asta nu e ceva de dată recentă, e ceva ce s-a cronicizat într-un asemenea hal încât a căpătat...
Editorial
Confuzii fiscale
Redacţia -
În politica românească, paradoxul a devenit regulă. Cazul eliminării impozitului de 1% pe cifra de afaceri pentru multinaționale este doar cel mai recent episod...
Editorial
Jelania lui Emil Constantinescu, cel care ne-a făcut cadou încă un Iliescu – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Redacţia -
La timpul potrivit, l-am votat pe Emil Constantinescu cu amândouă mâinile și atunci când a fost declarat învingător am crezut sincer că, în sfârșit,...
Editorial
Verba volant, scripta manent – Cătălin MORARU, redactor șef
Astăzi citiți ultima ediție tipărită a Monitorului de Botoșani. Vom continua în mediul online, pe site-ul nostru și pe paginile noastre de pe rețele...
Editorial
Ordinea și disciplina de partid – Dumitru MONACU, scriitor
Pentru diminuarea și eventual eradicarea haosului instituțional din România este mare nevoie ca pe lângă alte măsuri să fie implementată cu multă sârguință și...
Editorial
De ce pensii trebuia să se ocupe și de care s-a ocupat – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Mai în glumă, dar mult mai în serios, am cam ajuns să mă tem de reformă. Pentru că toate măsurile cu pretenții reformatoare luate...
Editorial
Pasul mic de la informație la prostie – Dumitru MONACU, scriitor
Unul dintre principalele motoare ale dezvoltării și emancipării omenirii este, fără doar și poate, informația. Un adevăr cunoscut în detaliu de bogata familie Rothschild,...
Editorial
Simfonia distrugerii – Virgil COSMA, jurnalist
Cu peste 30 ani în urmă, David Mustaine, genialul lider al trupei de rock Megadeth, compunea o piesă care s-a dovedit a fi premonitorie....
Botoșani
cer acoperit de nori
18.8
°
C
18.8
°
18.6
°
97 %
1.7kmh
100 %
vin
19
°
S
21
°
D
24
°
lun
24
°
mar
26
°
CARICATURA ZILEI
POZA ZILEI
EDITORIAL
Redacţia -
„Înarmarea iluzorie și escaladarea conflictului în Ucraina, pe termen nedeterminat, nu va duce decât la mai multe atacuri. Românii și ceilalți europeni sunt sătui...
HAPPY CINEMA
POLITICĂ EDITORIALĂ
Politica editorială a Monitorului de Botoșani
Monitorul de Botoşani este un cotidian lansat pe 24 iunie 1995, cu distribuţie pe raza judeţului Botoşani. În ultimii ani tot timpul a fost...
ÎN ATENȚIA CITITORILOR
În atenţia cititorilor
Este foarte important pentru redacţia noastră să ofere cititorilor posibilitatea de a comunica cu noi rapid şi uşor. Astfel, pentru:
- a ne aduce la...
MONITORUL DE BOTOȘANI – COD DE CONDUITĂ
Codul de conduită al jurnalistului
În prezentul Cod, noţiunea de interes public va fi înţeleasă pornind de la următoarele premise:
- Orice chestiune care afectează viaţa comunităţii este de interes...