O țară întreagă a rămas cu gura căscată când au apărut în spațiul public primele și apoi, în cascadă, multele informații despre activitatea celor doi derbedei în cadrul SNSPA. Lăsând la o parte faptul că respectiva instituție nu este altceva decât o nostalgică, anacronică și inutilă continuatoare a fostei academii muncitorești Ștefan Gheorghiu, faptele penale ale lui Bulai și Pieleanu (că da, sunt, fără nici un dubiu, penale!) perpetuate pe durata a vreo douăzeci de ani ne arată în mărime naturală și gol-goluț, putregaiul din sistemul românesc de învățământ în special și din societatea românească în general. Ceea ce nu a fost pus sub lupa opiniei publice este un alt aspect, un aspect pe cât de negativ pe atât de pervers. Așadar, probabil anual, cei doi vânători sexuali își fixau niște victime pe care ulterior, sub presiunea examenelor, le forțau să devină obiectele lor de plăcere. S-au înregistrat deja câteva plângeri dar eu cred că numărul real al victimelor este mare, cu mult mai mare decât credem noi. Înmulțiți așadar un minim 20 de ani cu măcar zece prospături pe an și veți vedea că fenomenul este extrem de extins. Sute de femei au intrat va să zică în această horă sexuală. Dar nu despre victimele care au făcut plângeri și care, într-adevăr au fost abuzate sexual și psihic vreau să vorbesc în continuare ci de domnițele care nu vor scoate nicio vorbă niciodată în această speță, întrucât și-au folosit nurii din proprie inițiativă tocmai pentru a obține rezultate foarte bune la examene. Este limpede ca lumina zilei că atitudinile acestora, de fete vesele și disponibile, au generat în țestele celor doi masculi ideea că toate fetele sunt la fel doar că unele mai fac și ele fițe, așa cum se întâmplă de regulă prin zona feminină. Drept urmare, subiecții noștri le-au tratat pe toate studentele ca fiind capabile de a nu avea inhibiții, de a fi, așa cum am spus, disponibile și chiar amatoare de aventuri galante. Astfel, cele care de bună voie și nesilite de nimeni s-au prins în hora sexuală a celor doi pigmei, s-au văzut peste noapte cu rezultate foarte bune la învățătură, atât la disciplinele predate de către cele două genii pustii cât și la cele predate de unii prieteni, că în mod sigur, pilele, traficul de influență, „întrajutorarea” au funcționat perfect în cadrul instituției. Cu carnetele de note doldora de note mari, tutele care au luat examenele din poziția genunchi sau culcat s-au lipit după terminarea studiilor de câte un politician de tagma celor doi care, mândru nevoie mare că a prins păsărica fermecată, deșteaptă și jucăușă, le-a angajat, unde altfel, decât la stat. „E frumoasă, domnule, e de treabă dar e și extraordinar de deșteaptă! Aproape că a fost cea mai bună din an!” Cam astea probabil erau primele cuvinte dintr-un CV oral prezentat de noul naș, cel eminamente politic. Și fata intra apoi pe cai mari în sistemul bugetar luând locul altor persoane mult mai competente, mult mai serioase dar nu cu atâta șarm ca al ei. Și nici cu atâta disponibilitate! E plină piața de astfel de specimene. Normal că acestea nu vor face niciodată plângere, din moment ce, fără nurii lor, probabil ori ar fi făcut pe undeva centura, ori ar fi vândut șaorma cu de toate la chioșcul din parc. Asta dacă nu ar fi reușit să-i pună chiloții după cap vreunui cocalar cu oarece parale la teșcherea. Cu siguranță, unele așa-zise absolvente ale fostei academii muncitorești au ajuns, prin aceleași metode neordodoxe, șefe de instituții, agenții sau, de ce nu, chiar ministrese, determinându-ne și încurcându-ne viețile. Aici cred eu că e catastrofa cea mare cu urmări nefaste pentru societate. Bine, și faptul că fete serioase s-au văzut puse, fără voia lor în situații jenante și de nedorit, că unele au fost violate, abuzate sau traumatizate psihic reprezintă cealaltă față hidoasă a acțiunilor celor doi armăsari șchiopi. În primul caz, așadar, suferința este generală, în al doilea, individuală. Pentru oricare dintre aceste situații cică ar fi legi, ar fi soluții de corecție. Dar cine să se ia de cei doi corifei care seară de seară erau invitați prin studiourile de televiziune că mă întrebam uneori, oare când mai au ei timp săracii, să-și pregătească cursurile sau, și mai dramatic, când mai aveau timp să se îngrijească de viața lor personală. Ei bine, uite că răspunsurile la nedumeririle mele au venit ca o cascadă uriașă de apă, cu picături mari și reci. Dacă mai punem în ecuație și faptul că cei doi primeau o groază de bani pentru a furniza tute și curve în sistemul politic românesc, putem realiza cât de cât corect dimensiunile acestui scandal. Evident că în cele două denumiri utilizate mai sus le-am inclus pe acele femei pentru care trocul în natură examen contra favoruri sexuale era ideea, scopul și țelul lor de cum și-au așezat cracii la vedere în amfiteatrele folosite pe post de vitrine „puff” de către armăsarii șchiopi Bulai și Pieleanu, tăticii unui efect extrem de pervers pentru întreaga societate.
Perversul efect Bulai-Pieleanu – Dumitru MONACU, scriitor
De MonitorulBT
0
Deja ai votat!
Articolul precedent
Articolul următor
AVEM NEVOIE DE SPRIJINUL DUMNEAVOASTRĂ!
„Avem nevoie de sprijinul dumneavoastră pentru a putea oferi în continuare jurnalism onest și a lupta cu corupția și dezinformarea, pentru a scrie despre situația reală, nu versiunea oficială cosmetizată oferită de autorități.
REDIRECȚIONEAZĂ 20% DIN IMPOZITUL PE PROFIT AL COMPANIEI TALE
Poți alege ca 20% din taxele plătite de compania ta să meargă către jurnalism de calitate, nu către stat. Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la monitorul@monitorulbt.ro *Baza legală poate fi consultată AICI.
ARTICOLE SIMILARE
Editorial
Trei, Doamne, și toate trei! – Dumitru MONACU, scriitor
Redacţia -
Este evidentă și vizibilă din avion falia ideologică apărută de câțiva ani, între români. Foarte puțini compatrioți se situează pe zona de echilibru. În...
Editorial
Sistemul unui joc periculos – Dumitru MONACU, scriitor
Redacţia -
Părerea mea în legătură cu sondajele de opinie aduce cumva cu presupusa afirmație a lui Stalin: nu contează cine și cum votează, contează cine...
Editorial
Orașe construite din pix, pierdute de realitate – Ciprian MITOCEANU
Redacţia -
Conform unei vorbe de duh românești adaptată la vremuri și context, autoritățile au aflat ceea ce știa mai tot omul, și anume că mai...
Editorial
România te iubesc – Comune la stăpân – Dumitru MONACU, scriitor
Redacţia -
Recenta nominalizare a Andreei Alecu Gireadă drept candidat la funcția de primar al comunei Mihai Eminescu mi-a adus în minte vorbele atât de pline...
Editorial
Școală fără orizont, copii fără viitor – Ciprian MITOCEANU
Redacţia -
Chiar dacă elevii sunt în vacanță, problemele sistemului de educație nu și-au luat concediu, prin urmare pe la ministerul de resort și nu numai...
Editorial
Balanță spartă – Virgil COSMA, jurnalist
Redacţia -
Săptămâna trecută, scena politică românească a oferit tabloul unui atelier mecanic de cea mai proastă speță: toți se agită cu sculele în mână, se...
Editorial
Hora de la PSD – Cătălin MORARU, redactor șef
Redacţia -
Despre PSD scriam după condamnarea lui Dragnea că e un partid în disoluție. Nu a fost să fie, din păcate, pentru că au primit...
Editorial
Oameni care sunt: Georgică Manole – Dumitru MONACU, scriitor
Redacţia -
Există oameni care, fără să-și propună, devin repere. Nu pentru că ar striga „uitați-vă la mine”, ci pentru că se încăpățânează să creadă, să...
Editorial
Frustrații – Dumitru MONACU, scriitor
Redacţia -
Dacă e să luăm în seamă sensul cuvântului „frustrat” atunci de bună seamă trebuie să mergem la DEX care spune așa: respectivul cuvânt este...
Editorial
Miracolul FILIT într-o țară ce începe să citească – Ciprian MITOCEANU
Redacţia -
Recunosc, mă număr(am) printre cei care nu prevăd cine știe ce viitor pentru lectură, iar asta se bazează mai mult pe statistici concrete și...
Editorial
Flatarea anestezică – Alexandru Cohal, cercetător
Redacţia -
Iată că a venit vremea ca N. Dan, noul președinte al României, să-i laude pe moldoveni cât sunt de culți, de buni, de importanți....
Editorial
Butaforie politică – Virgil COSMA, jurnalist
Redacţia -
Săptămâna care se încheie lasă în urmă o atmosferă bipolară: pe de-o parte, cifre care strigă „corecție”; pe de altă parte, promisiuni politice și...
Editorial
Să râdem, să plângem?
Redacţia -
„Ce țară veselă”, ar putea exclama cineva, neștiind câtă tristețe ascunde de fapt această veselie de fațadă și de prost gust.
De curând, s-a hotărât...
Editorial
Pensii speciale versus incompatibilități – Dumitru MONACU, scriitor
Redacţia -
Ori de câte ori apare un nod gordian, o fundătură, un colaps în buna funcționare a societății, ies la iveală cauzele care au generat...
Editorial
Explozia unui stat aflat în descompunere – Ciprian MITOCEANU
Redacţia -
Ultimele zile au fost pline de evenimente nefericite, care au arătat încă odată atât incapacitatea statului de a gestiona situații de criză, cât și...
Editorial
Erori vrute sau nevrute de comunicare – Dumitru MONACU, scriitor
Redacţia -
Imaginea și modalitatea de comunicare reprezintă azi două tăișuri eficiente cu care politicienii trec supărător de ușor prin brânza electoratului. Dai bine în poză...
Botoșani
cer acoperit de nori
10.6
°
C
10.6
°
8.6
°
89 %
1.3kmh
97 %
S
10
°
D
16
°
lun
13
°
mar
11
°
mie
12
°
CARICATURA ZILEI
POZA ZILEI
EDITORIAL
Redacţia -
Este evidentă și vizibilă din avion falia ideologică apărută de câțiva ani, între români. Foarte puțini compatrioți se situează pe zona de echilibru. În...
HAPPY CINEMA
POLITICĂ EDITORIALĂ
Politica editorială a Monitorului de Botoșani
Monitorul de Botoşani este un cotidian lansat pe 24 iunie 1995, cu distribuţie pe raza judeţului Botoşani. În ultimii ani tot timpul a fost...
ÎN ATENȚIA CITITORILOR
În atenţia cititorilor
Este foarte important pentru redacţia noastră să ofere cititorilor posibilitatea de a comunica cu noi rapid şi uşor. Astfel, pentru:
- a ne aduce la...
MONITORUL DE BOTOȘANI – COD DE CONDUITĂ
Codul de conduită al jurnalistului
În prezentul Cod, noţiunea de interes public va fi înţeleasă pornind de la următoarele premise:
- Orice chestiune care afectează viaţa comunităţii este de interes...



