Creșterea bruscă a tarifelor la apă cu aproape 50% în vara lui 2024 s-a transformat într-o capcană financiară pentru Nova Apaserv. În loc să aducă venituri suplimentare, măsura a avut un efect contrar – oamenii nu au mai putut plăti, iar creanțele companiei aproape că s-au dublat. Politica defectuoasă de tarifare riscă acum să îngroape operatorul de apă din Botoșani.
După aproape doi ani în care tarifele au rămas nemodificate, fosta conducere a Consiliului Județean a decis o majorare drastică a prețului la apă, mizând pe o creștere rapidă a veniturilor. Decizia a fost luată anul trecut, pe linie politică, chiar înaintea alegerilor locale, deși operatorul de apă solicitase fostei conduceri a CJ majorarea tarifelor în mai multe rânduri.
De frică să nu supere populația și să piardă electoratul, fosta conducere a amânat majorările cât mai mult. Asta deși facturile la electricitate creșteau de la un an la altul, la fel și la celelalte materiale. Dar socoteala de pe hârtie nu s-a potrivit cu realitatea din teren. Anul trecut în iunie, o mare parte din consumatori s-au trezit cu facturi imposibil de achitat. Și, în loc să încaseze mai mult, compania a încasat mai puțin, iar datoriile au crescut alarmant.
Creanțele au explodat – aproape 30 de milioane de lei
„Avem creanțe de 30 de milioane de lei – există provizioane de circa 10 milioane de lei pentru riscul deprecierii, dar nu le putem deduce. Compania colaborează cu 5 executori judecătorești. Facturile sunt cu titlu executoriu, doar că peste 65% dintre creanțe provin de la populație, unde nu se poate acționa decât prin aplicarea titlului executoriu”, a declarat Daniela Jîtărașu, director economic al Nova Apaserv.
Situația a degenerat în primele luni după majorare. Doar în trimestrul următor creșterii, s-au acumulat datorii noi în valoare de 9 milioane de lei. Iar spirala restanțelor nu s-a oprit aici. Practic, măsura de scumpire s-a întors împotriva companiei – un veritabil efect de bumerang, cauzat de lipsa unui plan de ajustare graduală și sustenabilă a tarifelor.
Peste 65% din datorii – de la cetățeni, dar cu mâinile legate la recuperare
Deși facturile sunt titluri executorii, procedura de recuperare în cazul populației se lovește de realități dure – venituri mici, insolvabilitate, imposibilitatea identificării bunurilor. „Lunar se trimit dosare către executori… s-a ajuns să existe și câte două dosare de executare pe o singură persoană. Chiar se întreprind măsuri și nu se lasă acumularea de noi creanțe”, a mai precizat Jîtărașu.
La rândul său, Alin Cirimpei, directorul general al companiei, a explicat că procedura de trimitere în executare începe la maximum cinci luni de la apariția creanței.
„Lucrăm cu mai mulți executori”, a precizat Cirimpei. Dar, atrage atenția consilierul județean Gelu Graur, aceste termene sunt înșelătoare. Astfel, cele 5 luni se referă la perioada în care se constată la operator creanța și se sesizează executorul judecătoresc, și nu perioada scursă de la sesizarea executorului și demararea procedurilor pentru recuperarea sumelor.
„Aici aș putea atrage atenția că foarte multe persoane care ajung în executare silită sunt insolvabile. Aici ar fi problema pentru că firma, compania – nu poate face verificări prealabile pe această linie. Dar marii datornici nu ajung la biroul de executare la care sunt pentru a comenta acest lucru. Avem foarte multe persoane fizice, dar marii datornici….mmmnu”, a spus el.
Executări inutile și pierderi de timp
Consilierul județean Ionela Aiftincă a semnalat o altă problemă gravă – o posibilă eficiență scăzută a executorilor.
„Există multe executări anulate și de aceea ar fi necesar un audit pentru a verifica eficiența și modalitatea în care se urmărește executarea creanței”, a spus aceasta. Practic, în unele cazuri, termenele nu sunt respectate, iar creanțele riscă să devină imposibil de recuperat.
CJ cere măsuri ferme – schimbare de oameni, concepte și criterii de performanță
Valeriu Iftime, președintele Consiliului Județean Botoșani, a lansat critici dure la adresa compartimentului comercial al Nova Apaserv.
„Aceste creanțe demonstrează o boală sistemică. Astăzi nu poți să spui că ai creanțe de trei luni de zile… Apa nu este un produs atât de scump pe care oamenii să nu-l poată plăti. Posibil ca unii să aibă și probleme, dar eu cred că este nevoie de o schimbare – atât de concept, cât și de acțiune”, a spus Iftime.
În ședința Consiliului Județean din 28 mai, Iftime a cerut conducerii operatorului de apă să-și selecteze echipa după un criteriu clar – recuperarea datoriilor. „Ce înseamnă asta? Trei luni de producție neîncasată. Adică dacă trei luni nu am produce nimic, am putea trăi numai dacă recuperăm banii de la oameni”, a explicat acesta.
Obiectiv ambițios – creanțele să fie recuperate în maximum o lună până în 2028
Președintele CJ a propus ca acest obiectiv – reducerea perioadei de recuperare a creanțelor – să devină criteriu de performanță pentru conducerea Nova Apaserv. Targetul? În doi ani, perioada de recuperare să fie redusă la două luni, iar în maximum patru ani la o singură lună. „Dacă nu ajungem aici, avem – aveți o problemă mare și care ar putea să se acutizeze”, a avertizat Iftime.
Tot el a cerut verificarea datoriilor istorice, pentru a elimina din bilanț sumele imposibil de recuperat și care, în mod artificial, ar putea umfla valoarea totală a creanțelor.
Scurgerile s-au redus, dar nu e suficient
Pe partea de eficiență tehnică, compania a reușit o reducere importantă a pierderilor de apă. „În ultima perioadă compania a reușit să diminueze pierderile cu aproape 400 de metri cubi pe oră. Ăsta e debitul Siretului în perioada de secetă!”, a exclamat Iftime, vizibil impresionat.
Dar, în ciuda acestui progres, problemele financiare sunt departe de a fi rezolvate. Redevența către UAT-uri a ajuns la 80 de milioane de lei, iar restanțele de la instituții s-au acumulat și ele, în contextul unor măsuri legislative restrictive adoptate anul trecut.
„Operatorul a plătit deja 3 milioane de lei către CJ, se pregătesc o serie de acțiuni pentru a încheia acorduri cu celelalte UAT-uri pentru ca redevența să nu fie purtătoare de penalități”, a completat Daniela Jîtărașu.
Concluzie
Nova Apaserv se confruntă cu o criză generată nu de lipsa apei sau de consum, ci de o strategie greșită în stabilirea tarifelor și o ineficiență cronică în recuperarea creanțelor. Soluțiile există, dar presupun reforme dure și asumate – de la schimbarea oamenilor din funcții-cheie, până la monitorizarea strictă a performanței și audituri riguroase. Până atunci, apa curge, dar banii nu.
