La recensământul din 2021 populația județului Botoșani era 392.821 persoane. Conform datelor statistice, cea mai recentă cifră a populației este de 457.086 persoane în iulie 2024. Însă această cifră se referă nu la populația care locuiește efectiv în județ, ci toate persoanele care au domiciliul din acte în județul Botoșani.
Una din cele mai mari probleme ale județului este lipsa cronică a forței de muncă. Ca populație aptă de muncă în județul nostru avem 251.000 de persoane, dintre care 124.000 bărbați și 127.000 femei. După standardele europene, populația aptă de muncă înseamnă persoane între 15 – 64 ani, deci ar trebui să scădem elevii la școală de aici, plus studenții, dar aceștia sunt puțini, având în vedere că numai 7-8% din populația județului are studii superioare.
Cum datele recensământului nu au fost chiar exacte, fapt semnalat inclusiv de Monitorul la acea vreme, probabil din cauza încercării de a ascunde numărul uriaș de români care au plecat în străinătate, nu putem ști cu siguranță câte persoane mai locuiesc efectiv în județul Botoșani. Că sunt diferențe arată clar registrele electorale, dar vom lucra cu datele oficiale ale statului român, pentru că altele nu există.
Cea mai mare parte dintre botoşănenii care muncesc sunt angajaţi la stat
Din populația aptă de muncă a județului doar puțin peste 62.000 de persoane sunt angajate cu carte de muncă. Mai mult de jumătate din aceștia sunt bugetari. Dacă mai ținem cont și de faptul că datele statistice nu includ, din motive de securitate, angajații Ministerului Apărării Naționale, cei de la Ministerul Afacerilor Interne, SRI etc, procentul bugetarilor din Botoșani trece binișor de 60%.
Datele publice oferă doar o împărțire pe domenii a celor cu carte de muncă. Conform cifrelor din iulie 2025, 2180 de persoane lucrează în agricultură, silvicultură și pescuit, 20548 în industrie și construcții, iar 39358 în servicii.
Diferența dintre cei aproape 180.000 apți de muncă din județ și cei cu carte de muncă este dată de agricultorii care muncesc pe gospodărie proprie, PFA-urile și liber profesioniștii, zilierii, cei care muncesc la negru și membri de familie neplătiți care participă la activități economice. Șomerii cu acte sunt puțini, sub 4000 de persoane.
Judeţ codaş la salarii
Salariul mediu brut în Botoșani este, tot conform datelor din iunie 2025, 6.894 lei (4131 lei net). Salariul mediu brut pe țară este sensibil mai mare, 9246 lei.
Botoșaniul mai are și aproximativ 76.000 de pensionari, dintre care câteva mii mai și lucrează, probabil din cauză că pensia medie este printre cele mai mici din țară, de 2225 lei.
Dacă facem comparație cu situația pe țară și la locuri de muncă, 27% din bărbații apți de muncă din județ sunt angajați cu contract, față de o medie națională de 45%. La femei situația e cam la fel, la Botoșani doar 23% din femeile apte de muncă sunt angajate cu contract, față de media națională de 40%.
Botoșani are o dependență mult mai mare de agricultura de subzistență față de restul țării
Asta arată că județul Botoșani are o dependență mult mai mare de agricultura de subzistență față de restul țării, există prea multă muncă informală, în principal în urma deciziei guvernului Ciolacu ca PFA-urile să plătească aceleași taxe și impozite ca un SRL. Consecința a fost că toți mici meseriași au început să lucreze complet la negru, statul nu a mai încasat nimic de la ei, asta fiind partea bună, partea rea fiind migrația.
Migrația în Botoșani e mult mai mare decât în restul țării, fiind comparată doar cu județele sărace ale Moldovei, pentru că de fapt avem două tipuri de migrație, în străinătate sau în alte orașe din România, mai ofertante decât Botoșani.
Mai rezultă din cifrele de mai sus că femeile, mai ales în mediul rural, stau acasă și lucrează în grădina proprie sau lucrează în agricultură fără contract, iar în mediul urban ponderea femeilor ocupate e mai mică decât cea a bărbaților.
O altă categorie numeroasă sunt așa numiții NEETs ( Not in Education, Employment or Training), adică tinerii între 15-29 ani care nu sunt nici la școală, nici la facultate, nici nu muncesc. În România procentul acestor tineri era de peste 19% din totalul acestei grupe de vârstă, unul din cele mai mari procente din Uniunea Europeană. Din estimările noastre, la Botoșani procentul depășește 20%.
De ce nu lucrează botoşănenii?
Toate aceste cifre nu arată că oamenii nu vor să muncească, cum pare la prima vedere, ci că nu pot. Pentru că nu știu. Angajatorii caută, în principal, forță de muncă calificată, ceea ce județul nostru nu are. Majoritatea celor care știu o meserie au plecat demult în străinătate (și aici nu intră doar meseriașii, ci și ingineri, medici, profesori etc) sau au migrat spre alte zone ale țării.
Sectorul de stat rămâne în continuare mai atractiv, salariile fiind mai mari cu peste 10% decât la privat, în cazul funcționarilor publici diferența față de salariile din privat ajungând la o medie de aproape 40%.
Iar majoritatea celor rămași s-a angajat în sectorul de stat, salariul fiind sensibil mai mare, iar munca, în majoritatea cazurilor, nu așa solicitantă ca la privat.
Cei mai mulți botoșăneni apți de muncă nu știu, practic, să facă nimic, școala nu i-a învățat și nici nu au fost interesați sau nu au avut posibilitatea să investească în propria persoană, pentru a avea o meserie ce le permite un venit cât de cât decent.
E și una din explicațiile migrației sezoniere, foarte mulți oameni din județ lucrează câteva luni pe an în agricultură, dar nu în România, ci în alte țări din Europa unde se plătește mai bine.
Se poate schimba ceva?
E puțin probabil ca perspectivele să se schimbe. Școala nu poate umple golul de specialiști de pe piața muncii prea repede, firmele private abia gâfâie sau își închid porțile în urma măririlor de taxe și impozite, iar consecința imediată este că Botoșaniul e pe care să devină (dacă nu cumva a devenit deja) un județ de bugetari, pe lângă care mai trăiesc, în mediul privat, câțiva furnizori de servicii.
Rezultatul îl vedem în bugetul țării, că această situație nu e doar la Botoșani. Din tot ce adună statul român din taxele și impozitele noastre, aproximativ 90% din bani se duc pe salariile bugetarilor și pensii. Chiar și pentru funcționarea instituțiilor, statul român trebuie să se împrumute, investițiile fiind la un nivel minim, și alea cu bani europeni sau tot împrumuturi.
Iar când autoritatea statală managerizează doar salariile angajaților, asta nu mai înseamnă a fi în slujba cetățeanului sau a dezvolta țara. E rețeta sigură spre colaps economic.
– Cătălin MORARU
